Ieri, 19 octombrie, președintele Alianței Naționale a
Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a participat la o întâlnire
între noul ministru al Educației, Ligia Deca, și reprezentanții federațiilor
naționale studențești.
Prioritățile expuse de către ANOSR în cadrul discuției au
vizat următoarele subiecte de interes:
1. Creșterea ponderii reprezentării studenților în
alegerea rectorilor la 25%, în vederea consolidării statutului studenților de
beneficiari direcți ai actului educațional și parteneri cu drepturi egale ai
comunității universitare;
2. Corelarea cuantumului subvenției acordate burselor
studențești cu fluctuațiile economice, astfel încât creșterea subvenției să nu
se realizeze într-un mod arbitrar, ca o modalitate de compensare periodică, o dată
la câțiva ani, a unor nevoi care se modifică anual, ci prin adaptare constantă
la realitatea economică de la nivel național;
3. Limitarea mandatelor rectorilor la maximum două
mandate și maximum opt ani, în sensul prevăzut de forma inițială a Legii Educației
Naționale nr. 1/2011, în vederea asigurării principiul eficienței
instituționale și a funcționării democratice a universităților;
4. Păstrarea unei forme de verificare la nivel național
în ceea ce privește acordarea titlului de doctor și a atestatului de abilitare,
prin existența unei structuri cu rol în standardizarea practicilor de la nivel
național, care să asigure o garanție suplimentară privind semnificația acestor
realizări și a recunoașterii pe care statul le-o oferă;
5. Înființarea unei comisii consultative a Ministerului
Educației, cu rol în supervizarea și gestionarea serviciilor sociale
studențești (CNSSS - Comisia Națională pentru Servicii Sociale Studențești),
apte să evalueze la nivel național și să propună recomandări privind funcționarea
căminelor, cantinelor, centrelor de consiliere și orientare în carieră, să
implementeze programul național de reducere a abandonului universitar, să
elaboreze proiectul de strategie națională privind dimensiunea socială a
învățământului superior, adoptat de Ministerul Educației, sau să analizeze și
să formuleze recomandări privind îmbunătățirea politicilor naționale și
instituționale de sprijinire a serviciilor sociale studențești;
6. Asigurarea unui standard minim în ceea ce privește
consilierea psihologică și orientarea în carieră prin creșterea raportului
dintre numărul de consilieri în carieră sau psihologi și numărul de studenți ai
fiecărei universități;
7. Clarificarea mecanismelor legale pentru accesul
organizațiilor studențești în spațiile universitare în vederea organizării de
activități extracurriculare;
8. Menținerea nemodificată a taxelor de studii pe durata
școlarității - având în vedere faptul că universitatea publică, înainte de
admitere, o ofertă de școlarizare care cuprinde cuantumul taxei, iar studentul
o acceptă prin semnarea contractului de școlarizare, din acel punct, studentul
se află într-o poziție inferioară, întrucât universitatea poate alege să
modifice unilateral conținutul contractului de școlarizare. Această
posibilitate pune studentul în situația în care are două variante: să „accepte”
(forțat) schimbarea unei condiții esențiale ale contractului sau să se
transfere la altă instituție de învățământ superior;
9. Asigurarea locurilor de practică de către universități
pentru toți studenții și reglementarea unor standarde privind desfășurarea
practicii obligatorii în vederea concretizării unei cooperări reale între
universități, parteneri de practică și studenți în sensul evaluării activității
studentului, al adaptării planului de învățământ ca urmare a experienței
practice sau al îmbunătățirii procesului pentru anul următor;
10. Includerea în codurile de etică universitară și
deontologie profesională a definițiilor pentru noțiunile de „hărțuire” și
„hărțuire sexuală” - fenomene încă prezente, din nefericire, în mediul
universitar, stabilirea unor mecanisme de protecție a victimelor și corelarea
abaterilor disciplinare și de etică în zona hărțuirii cu sancțiuni specifice;
11. Asigurarea respectării prevederilor Legii nr. 9/2022
în ceea ce privește accesul gratuit la biblioteci pentru studenți prin emiterea
de instrucțiuni către bibliotecile pe care Ministerul le are în subordine,
explicitând prevederile în cauză în actele normative inferioare - regulamentele
de organizare și funcționare ale bibliotecilor centrale universitare.
Apreciem faptul că a existat deschidere pentru discuție
în toate punctele susținute de federație și așteptăm următoarele demersuri ale
Ministerului Educației, în special în ceea ce privește integrarea revendicărilor
în proiectul Legii Învățământului Superior. Totodată, sperăm ca dialogul dintre
Minister și studenți să fie constant, concretizat prin consultări periodice, în
vederea asigurării implicării acestora în consolidarea unui învățământ superior
de calitate.