Muzeul de Artă: Expoziția Codrinei Ioniță poate fi vizitată până în februarie

Inspirată de ruinele fostei administrații a minelor din Cavnic și de experiențele relatate de Ion Ioanid în volumul său autobiografic „Închisoarea noastră cea de toate zilele“, autoarea, Codrina Laura Ioniță, creează un univers vizual în care trecutul suferinței prinde viață. 

Astfel, vizitatorii sunt purtați simbolic prin istoria captivantă a evadării lui Ioanid din mina Cavnic în 1953, prin pădurile Maramureșului și Bucovinei, până la bisericuța din Iacobeni, un simbol al speranței și al ajutorului neașteptat. Ruinele clădirilor, gura minei Reiner și fragmente din memoriile lui Ioanid, reproduse pe fâșii de hârtie, devin elemente vizuale ce transpun vizitatorul în inima poveștii.

 

Curatoarea expoziției, Maria Pașc, a descris lucrările Codrinei Ioniță ca pe un dialog între artă și memorie, în care fiecare linie, fiecare detaliu transformă locul și trecutul în mărturisire. Mai mult decât atât, ea laudă sensibilitatea rară a artistei, care reușește să „dea glas aducerii aminte“ și să „rostească“ acolo unde istoria oficială tace. În acest sens, ea precizează că lucrările Codrinei Laura Ioniță dau glas aducerii aminte.

 

„Arta intră în dialog cu locurile, fiecare linie a desenului răspunde la chemarea pământului. Umbra fiecărei frunze însemnate pe hârtie este semn al aducerii aminte. Unde istoria tace, lucrările Codrinei rostesc. Sensibilitatea artistei este rară: nu privește locurile ca simple peisaje, ci ca ființe ce respiră. Desenele ei sunt ascultare interioară, bucurie de-a primi ceea ce locul pune în lumină. Codrina nu impune forma, o lasă să se nască. În răbdare, în aplecarea smerită asupra detaliului, se dezvăluie forța de a transforma memoria în prezență, iar pământul în mărturisire. Astfel, expoziția continuă firesc misiunea unui ciclu «Și pământul e martor»", a declarat aceasta.