Muzeul de Artă Populară din Constanța aduce mai aproape de public exponatele din patrimoniu

Începând de astăzi, 30 martie, în fiecare săptămână, Muzeul de Artă Populară din Constanța își propune să posteze pe pagina sa de Facebook câte un obiect etnografic reprezentativ pentru patrimoniul acestei instituții emblematice a județului.

Obiectele selectate vor fi din toate zonele etnografice ale României, scopul acestui demers fiind acela de a face cunoscut bogatul patrimoniu al muzeului, prin prezentarea unor obiecte care au fost mai puțin cuprinse în expoziții.

Obiectul de astăzi este un ștergar dobrogean provenit din satul Seimeni, judeţul Constanţa. Ştergarul a intrat în colecţiile Muzeului în anul 1978 şi a fost confecţionat în prima jumătate a secolului al XX-lea.

Prin Ordinul de clasare nr. 2259 / 05.04.2018, emis de Ministrul Culturii, obiectul a fost declarat bun aparţinând patrimoniului cultural-naţional, fiind clasat în categoria juridică FOND.

Utilizat la decorarea interiorului locuinţei ţărăneşti, acest ştergar, denumit zonal “ştergar cu cocoşi”, a fost ţesut în gospodărie, la război, din trei materiale diferite: bumbac (urzeala), borangic (băteala) şi lânică (motivele). La capete, ştergarul prezintă un decor avimorf, reprezentat de doi cocoşi afrontaţi, care sunt asociaţi unor ornamente fitomorfe şi florale stilizate. Toate aceste motive sunt alese peste fire cu lânică într-o cromatică variată: brun, roşu, ocru, verde, albastru, bleu, roz, vişiniu.

Motivul cocoşului este des întâlnit pe ştergarele dobrogene. Simbol solar şi vestitor al luminii, în trecut, cocoşul era “ceasul deşteptător” al omului. La primul cântat al cocoşului începea o nouă zi, iar soarele ieşea biruitor asupra întunericului. În credinţele românilor, cântatul cocoşului avea darul de a alunga duhurile rele, care dispăreau odată cu revărsatul zorilor.

Totodată, cocoşul este considerat o pasăre augurală, un prevestitor al viitorului, dar şi un simbol al fertilităţii şi fecundităţii.