Sfatul scriitorului M.M. Șolea către studenții basarabeni: "Nu vă mai jenați de accent, prin el arătați că puteți merge în picioare chiar și cu genunchii zdrobiți!"

Înainte de a participa la spectacolul oferit de Facultatea de Arte la Palatul Copiilor, studenții basarabeni implicați în Festivalul cultural "Zilele Basarabiei" au avut parte de o lecție cum suntem convinși că n-a existat în cele două ediții anterioare. Asta și pentru că au fost onorați de participarea unui personaj foarte interesant, consilier în Ministerul Culturii și Cultelor - Marius Marian Șolea.

Despre curajul lui de a spune lucruri adevărate, nu false mistificări, fără perdea, fără menajamente, dar îmbrăcate într-o formă densă am consemnat și în ediția de ieri a ziarului. Aveam să aflăm, însă, și de unde provine acest tupeu debordant: din maximele trăiri ale pariurilor pe care le-a pus cu sine. Faptul că a fost soldat oltean în războiul din Transnistria, la doar 17 ani, pentru că și-a dorit acest lucru ca urmare a faptului că străbunicul lui a fost prizonier în lagărele rusești, i-a dat puterea să le vorbească ieri studenților basarabeni despre circul unui conflict armat înscenat, despre sferele de influență, despre caracterul rușilor în vreme de război, dar și despre orori inimaginabile, care n-au cum să nu te marcheze. Le-a vorbit inclusiv despre curajul de care au dat dovadă femeile, pe care le consideră mult mai curajoase decât bărbații și care veneau cu coșurile cu mâncare chiar până în linia întâi de război.

Dincolo de povestea sa de viață și de filozofia rezultată din propriile-i experiențe, M.M. Șolea a făcut apologia identității de limbă, insistând ca basarabenilor să nu le mai fie rușine să vorbească cu accent. "Voi n-aveți nicio vină că rușii v-au rupt picioarele din punct de vedere lingvistic și ați mers ca și cum n-ați fi avut genunchi. Vorbiți în continuare cu accent și nu vă mai jenați! Este emblema voastră de rezistență". În opinia sa, limba moldovenească este o limbă română mai nedezvoltată.

De asemenea, i-a îndrumat să analizeze ce ar putea lua de la cele două popoare la confluența cărora s-au născut. "De la români ați putea învăța șmechereala, iar rușilor devorați-le literatura". Și le-a oferit spre exemplificare opera lui Dostoievski, pe care îl consideră "arhitectul sufletelor umane".

În finalul manifestărilor festivalului "Zilele Basarabiei", sâmbătă, 27 martie, în data aniversară a unirii de la 1918 a Basarabiei cu România, la ora 10, Instituția prefectului județului Constanța, în parteneriat cu ziarul "Cuget Liber", lansează proiectul "Trimite o carte peste Prut!". După lansare, un grup de studenți basarabeni va pleca în pelerinaj la mânăstirile din nordul Moldovei și Bucovina.