La aproximativ 20 de kilometri de oraşul Măcin se află o cetate mai puţin cunoscută în Dobrogea. Așezarea antică geto-dacă Dinogeția, care a fost mai târziu transformată în fortăreață de romani, a fost atât de importantă încât a fost menționată pentru prima dată de Ptolemeu. Fiind un centru prosper al civilizației sub conducerea lui Constantin cel Mare, Dinogeția a continuat să prospere sub domniile succesive ale mai multor împărați. Dinogeţia, cetate romană şi bizantină este situată pe o mică insulă numită nu întâmplător de localnici „Bisericuţa”. Aşezarea a beneficiat de o poziţie naturală dominantă, cu vizibilitate spre malul stâng, de la Barboşi-Galaţi până la Aliobrix şi, fiind înconjurată de ape, dispunea şi de avantajul unei apărări naturale. Ruinele au fost semnalate încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea. O schiţă de plan a fost publicată în 1868 de E. Desjardins. O altă schiţă a fost publicată mai târziu de Grigore Tocilescu.
- Publicitate -
Primele săpături arheologice au început la iniţiativa Muzeului Naţional de Antichităţi în anul 1939 şi continuă şi în prezent. Din cetatea existentă se păstrează zidul de incintă, gros de trei metri, străjuit de 14 turnuri, iar în incintă se află ruinele unei bazilici, a unor drumuri, precum şi unelte care indică rolul militar al cetăţii. Drumul spre cetatea Dinogeţia este accesibil şi se face pe la ieşirea din localitatea Garvăn, comuna Jijila.
