La o lună de la debutul anului școlar 2025-2026, Guvernul mai vine cu o lovitură sub centură pentru cadrele didactice. Mai exact, a amânat cu un an plata drepturilor câștigate prin hotărâri judecătoreşti.
- Publicitate -
Concret, este vorba despre amânarea pentru anul 2026 (printr-un articol de lege publicat în Monitorul Oficial zilele acestea) a plății tranșelor aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, care fac obiectul plății eșalonate și care ar fi trebuit să fie plătite odată cu salariile pentru luna septembrie.
Aceasta în condițiile în care, în luna septembrie, s-au solicitat unităților de învățământ calcule, situații, explicații, iar fondurile pentru plata hotărârilor judecătorești erau deja în conturile inspectoratelor școlare, cadrele didactice fiind anunțate că vor primi drepturile cuvenite și așteptate de ani de zile.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” condamnă ferm decizia: „Suntem în plină «dictatură guvernamentală»! Este o continuare a bătăii de joc la adresa salariaţilor din învăţământ, după măsurile iresponsabile luate împotriva sistemului educațional, prin Legea nr. 141/2025. Aceste sume nu sunt un «cadou», ci un drept recunoscut în justiție, toate sumele câștigate de organizațiile sindicale din învățământ pentru membrii lor în ultimii 15 ani fiind supuse plății eșalonate prin acte ale Guvernului.
Precizăm că cele două federații au depus deja, la Primăria Municipiului București, înștiințarea pentru pichetarea sediului Ministerului de Finanțe, în data de 7 octombrie, începând ora 11.00”, se arată în comunicatul transmis de sindicate.
Pichetările Ministerului Educației și Cercetării vor continua între orele 13.00 – 14.30, în zilele de 8, 16, 23 și 27 octombrie 2025, 4, 10, 19, 27 noiembrie 2025, 4 și 8 decembrie 2026.
Reacțiile celor păgubiți de această amânare nu au întârziat să apară. „Amânarea plăților obținute în instanță, eliminarea normei de hrană și a indemnizației pentru sporul de suprasolicitare neuropsihică. Prea multe doar de la noi! A câta oară Educația salvează nația?!?!?!", a exclamat cu maximă indignare un cadru didactic. „Cred că greva profesorilor din ianuarie 2000 a fost cea mai puternică: a durat aproape cinci săptămâni, a blocat școlile la nivel național și s-a încheiat cu o majorare salarială de aproximativ 80%. Nu trebuie să fie neapărat în preajma examenelor, dar trebuie să fie fermă (vorba «marilor lideri»)!", este de părere un profesor.
În timp ce un altul consideră că cea mai gravă este lipsa de solidaritate: „Cam ce să facă? Greva? Ok, dar cu cine? Cu colegi care nu sunt deranjați nici de 22 lei la plata cu ora, nici de două ore în plus, nici de a preda chimie când el este de mate, nici de pierderea posturilor pentru suplinitori, nici de alergătură prin județ în a-ți acoperi norma, nici de numărul mai mare de elevi la clasă, nici de voluntariat... despre ce vorbim?". În susținerea grevei, un alt profesor vine cu o propunere. „Aveți idee unde sunt banii din cotizații? De ce nu există un fond de grevă? În patru-cinci ani de cotizații iese jumătate de salariu… Grevă generală cu asigurarea de către sindicate a jumate din salariu. Dar nu se poate, pentru că majoritatea liderilor sunt mâna în mână cu politicul. Profesorii nu sunt uniți tocmai din cauza liderilor", este concluzia acestuia.
