Biblioteca Academiei Române vernisează miercuri, 30
august 2023, expoziția cu titlul „Biblioteca Academiei Române – o lume a cunoașterii",
care prezintă publicului o excepțională selecție, alcătuită din câteva sute de
exponate rare, dintre cele mai valoroase, din bogatul său patrimoniu.
- Publicitate -
Vernisajul va avea
loc la ora 10:30, în Sala „Theodor Pallady“ din Calea Victoriei 125, și este
onorat de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care va
vorbi despre importanța colecționării, prezervării, studierii și valorificării
patrimoniului cultural național, atât pentru istoria țării, cât și pentru
educarea tinerelor generații. Va lua, de asemenea, cuvântul prof.ing. Nicolae
Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii.
Organizată în
apropierea sărbătoririi Zilei Limbii Române, expoziția se dorește a fi un
omagiu adus culturii românești, văzută atât ca vector de cunoaștere în multiple
domenii, cât și ca factor identitar național.
Pentru selecția și
prezentarea exponatelor și-au reunit forțele și priceperea specialiști din
toate cabinetele deținătoare de colecții de patrimoniu cultural ale Bibliotecii
Academiei Române: Cabinetul de manuscrise și carte rară, Cabinetul de stampe,
fotografie, hărți, Cabinetul numismatic, Serviciul de bibliografie a
periodicelor. Astfel, a rezultat o expoziție gândită enciclopedic, ilustrând
deopotrivă istoria românilor, istoria Balcanilor și a Orientului Apropiat,
etape importante din istoria Romei și Bizanțului, dar și momente reprezentative
din arta plastică europeană și cea românească, precum și secvențe de glorie ale
literaturii române.
Între exponate se
numără hrisoave cu peceți de la Alexandru cel Bun (cel mai vechi dintre ele,
datat 1429), Ștefan cel Mare, Vasile Lupu, Ieremia Movilă, Proclamația de la
Islaz (program al Revoluției de la 1848 din Țara Românească, considerată prima
constituție a României), Omagiu adus de către patru artiști germani Regelui
Carol I al României, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de domnie (datat 25 mai
1891, la München), fotografii realizate de Franz Dushek fiul, între care
fotografii ale celebrului Pod de la Cernavodă construit de Anghel Saligny.
Nu pot lipsi
dintr-o astfel de expoziție piese reprezentative pentru istoria scrisului în
spațiul românesc, cum sunt manuscrisele Codicelui voronețean (sec. XVI) și
Psaltirii lui Dosoftei (sec. XVII). Un prețios document este și manuscrisul
lucrării „Românii supt Mihai Voevod Viteazul“, de Nicolae Bălcescu, alături de
un portret al revoluționarului român, realizat în acuarelă pe fildeș, cu
montură de metal. Publicul va putea să vadă, de asemenea, în manuscris, „Dicționarul
de rime“ al lui Mihai Eminescu, dăruit de Titu Maiorescu Academiei Române, după
moartea poetului, dar și integrala facsimilată a operei eminesciene, în 38 de
volume.
Cel mai vechi document expus este însă un prețios
manuscris grecesc, Canon de pocăință, din secolul al XI-lea, realizat pe
pergament, cu miniaturi pe fundal de aur. Alături de acesta, se află un
Tetraevangheliar din secolul al XII-lea (manuscris grecesc din colecția D.A.
Papazoglu), dar și celebrul manuscris oriental, cu scriere ta’lik, „Cartea Regilor
/ Șah-Name“, de Ferdousi (secolul al XIX-lea, provenit din colecția familiei
Gh.V. Bibescu).
Pe simeze,
Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române a reunit xilogravură
europeană de secol XV (Albrecht Dürer, Lucas Cranach cel Bătrân), acvaforte
(Francisco Goya, Rembrandt), precum și grafică de Chagall, Toulouse-Lautrec,
Matisse. Grafica românească este reprezentată de nume devenite clasice: Theodor
Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Nicolae
Petrașcu, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Marcel Iancu.
Un capitol special
în expoziție este rezervat exponatelor provenind din bogata și prețioasa colecție
a Cabinetului de numismatică, situată, cu cele peste 200.000 de piese ale sale,
între cele mai valoroase colecții europene. Pentru actuala expunere au fost
selectate monede romane de aur din celebra colecție a inginerului Constantin
Orghidan, datând din vremea Principatului, dar și din Imperiul Roman Târziu, de
la tetrarhie până la căderea Romei, și 11 camee romane imperiale de la
Augustus, Hadrian, Marcus Aurelius, Septimius Severus, Constantin cel Mare.
Unele dintre ele sunt piese unicat la nivel mondial, distingându-se medalionul
din vremea lui Constantin cel Mare, bătut în anul 326 și imortalizând vizita
împăratului la Roma.
Toate aceste
piese, care dau, împreună, măsura valorii și a diversității patrimoniului
cultural gestionat de Biblioteca Academiei Române, ce numără peste 14 milioane
de unități de bibliotecă, vor putea fi văzute dor trei zile, în perioada 30 august
– 1 septembrie 2023, în intervalul orar 9-14. Intrarea este gratuită.
