Părintele Marius Moșteanu: "Sensul venirii domnului profesor Constantin Dulcan la Constanța este unul subliminal"

 Miercuri, 15 februarie, de la ora 18, prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan va susține conferința „Suntem și devenim ceea ce gândim”, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, iar sâmbătă, 18 februarie, la ora 11, la teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”, prof. univ. dr. Alexandru Vlad Ciurea va lansa cartea „Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor”.

Profesorul Dumitru Constantin Dulcan vine pentru a doua oară în fața publicului constănțean, după ce, în 2015, s-a aflat la Constanţa în luna octombrie, pentru a susţine un seminar despre evoluţia Universului.

De data aceasta, întâlnirea cu reputatul prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan are o importantă componentă educativă și se adresează în special tinerilor, scopul fiind acela de a-i face să conștientizeze puterea gândului, care stă la baza oricărei acțiuni. Intrarea la conferința de miercuri, 15 februarie - „Suntem și devenim ceea ce gândim” este liberă, în limita locurilor disponibile.

Părintele Marius Moșteanu, cadru universitar la Facultatea de teologie a Universității „Ovidius”, mărturisește că așteaptă cu nerăbdare întâlnirea cu cel care i-a marcat parcursul teologiei „aflând că nu sunt singur într-o lume în care se dorea ca știința să fie adversara religiei. Prin domnul profesor am făcut acest pas și mare act de parteneriat cu știința. Tot ceea ce am învățat la teologie am început să traduc în termenii inteligenței materiei, pentru că am văzut că inclusiv mâna de lut din care Dumnezeu l-a făcut pe om nu mai este un material inert, ci este înconjurat de o inteligență care o compune.

Eu mi-am dorit, în această viață, să adun tot ceea ce înseamnă teologie și să traduc într-o terminologie mult mai largă față de cercul restrâns de oameni, zic eu, care gândesc în termeni biblici. Domnul profesor Dulcan mi-a furnizat curajul și entuziasmul de a constata că viața științifică nu este nici pe departe un adversar al religiei. Ci un ajutor al teologiei, în a explica mai bine oamenilor rațiunea lucrurilor.

Tot ceea ce a creat Dumnezeu, a creat pentru om. Nu mai departe, o statuie are nevoie și de un soclu ca să fie ridicată, ca să se vadă. Soclul este partea materială. Ori statuia aduce imediat partea spirituală a amintirii unui personaj. Cam așa se îmbină toate. Știința este partea materială care ne arată cum funcționează omul, din ce este creat, dar la sfârșit arată că trebuie să fie locuit și de un suflet”, explică universitarul Marius Moșteanu.

În opinia aceluiași interlocutor, „sensul venirii domnului profesor în cetatea noastră cred că mai este unul subliminal. Acela prin care eu nădăjduiesc că va reuși să ne prezinte și faptul că orice piatră mișcată din străfundul unei cetăți își are un scop. Dar depinde de tot ceea ce înseamnă educația de a privi dintr-o anume perspectivă respectiva piatră sau situație.

Nădăjduiesc ca domnul profesor să așeze lucrurile, astfel încât noi, cetățenii vechiului Tomis, să ne bucurăm că suntem generația care va schimba fața unui oraș. Dacă vom avea această conștiință, înseamnă că tot ceea ce reprezintă energia din străfundurile acestei cetăți se va ridica la suprafață. E adevărat, cu un efort, cu conștiința că suntem o generație de sacrificiu. Dar să ne aducă mulțumirea că nepoții noștri vor avea parte de o cetate în care să spună cu bucurie că este urmașa Tomisului”, afirmă preotul Marius Moșteanu.

Pe de altă parte, consideră că venirea unui om de talia prof. Constantin Dulcan în cetate este o șansă. „După ce a trecut podul peste Dunăre, aici va face o sudură între Dobrogea și lumea din care vine acest om. O lume din care se plămădesc idei… și pleacă de aici, cu siguranță, cu alte gânduri. Aici va găsi un loc în care încă mai plânge Ovidius Naso, în care Sfântul Apostol Andrei încă are bucuria de a se întâlni cu copiii băștinașilor, să le transmită că toate obiceiurile lor au o legătură cu cel care a creat lumea. Va pleca de aici cu tot ceea ce înseamnă bucuria de a trăi unii cu alții într-o zonă în care nu ne-a dezbinat nici politicul, nici religiosul, nici economicul, absolut nimeni. Suntem o hartă etnică multiculturală - atât de mare ca unitate în diversitate - încât cred că ne vom construi unii pe alții. Prezența domniei sale aici este una de schimb de experiență. Va veni cu tot ceea ce are încărcare emoțională și cu siguranță că noi vom fi în stare să-l lăsăm să plece cu încărcarea noastră emoțională, din care să avem toți de câștigat". 

În final, ne-a dezvăluit că lucrează la o carte care nu ar fi putut să fie de predici, dar în care sunt adunate laolaltă toate ideile din predicile pe care le-a susținut în ultimii peste 27 de ani de când se află în slujba enoriașilor de la Sfântul Nicolae Vechi. Și a cărei prefață speră că va purta girul prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan. „Lucrarea de traducere a unui mesaj de acum 2000 de ani într-un limbaj al societății în care trăim a fost preocuparea mea de la început. De aceea, cartea mea nădăjduiesc că va avea titlul «Pietre vechi pentru o temelie nouă». Am folosit tot ceea ce am găsit în Scriptură, tot ceea ce Mântuitorul ne-a transmis, și eu, poate, am mai cioplit câte ceva, am făcut să se așeze două pietre una lângă alta… pietre care în alte veacuri erau departe, acum sunt apropiate. Am găsit pietre despre medicină și le-am așezat lângă cele de teologie, am găsit pietre despre științe pozitive și le-am așezat lângă alte pietre ale teologiei și încet-încet caut în continuare piatra cea din capul unghiului pe care nu au luat-o în seamă ziditorii. Aceea va fi bucuria mea: de a constata că pot unii două lumi - lumea materială și lumea spirituală, energetică. Nădăjduiesc ca întâlnirea cu domnul Dulcan să fie una în care să obțin și girul unui om care a prezentat materia ca fiind bazată pe inteligență, și nu invers. Pentru ca tot ceea ce am făcut eu, prin scoaterea materialului din scriptură și trecut prin biserică, să capete și o formă recunoscută de către cei care pot simți energia și puterea unui mesaj", a conchis părintele Marius Moșteanu.