Începând de astăzi, timp de două săptămâni, proiectul noii Legi a educației se află în dezbatere publică, după ce a primit și aprobarea Guvernului. Dar încă nu este postat pe site-ul Ministerului Educației, deși s-a anunțat oficial acest lucru. Câtă influență vor avea opiniile celor mulți, dar cunoscători, rămâne de văzut.
- Publicitate -
Cert este că schimbările propuse sunt unele dintre cele mai radicale din ultimii 20 de ani, concretizând o viziune coerentă, conform afirmațiilor televizate ale ministrului Daniel Funeriu. Care a mai adăugat că prioritatea 0 o constituie modernizarea curriculumului școlar, care trebuie axat pe formarea de competențe și nu pe memorarea abstractă de noțiuni. "Elevii trebuie să asimileze cu plăcere informațiile și nu să se transforme în roboței de rezolvat probleme", a declarat Funeriu.
Din scurta trecere în revistă oferită de ministru asupra proiectului care încă nu este public, am reținut:
// În primul rând, structura sistemului de învățământ preuniversitar se schimbă. Apare clasa pregătitoare în învățământul primar pentru copiii care împlinesc 6 ani până la finele anului calendaristic.
// Gimnaziul cuprinde clasele V-IX, iar liceul va fi de trei ani. Proiectul susține și înființarea unor centre de excelență pentru elevii supradotați. O altă propunere prevede ca programa școlară să acopere 75% din orele de predare, restul timpului fiind organizat de profesor.
// Noul ministru are planuri și la capitolul media. Art. 305 prevede înființarea unui post public de televiziune și unul de radio, ambele dedicate exclusiv educației.
// Bacalaureatul va avea doar două probe scrise. Prima va fi una de comunicare în limba română și într-o limbă străină, iar a doua - în funcție de profilul liceului, va fi un test la matematică și alte științe. Și admiterea la liceu se va schimba. Elevii vor fi testați la mai multe discipline, într-o singură probă, și vor primi o caracterizare a aptitudinilor numită portofoliu.
// Conform art. 206, al noii Legi a educației, părinții ar putea fi amendați dacă au copii chiulangii. În acest sens, ei vor semna un contract prin care se obligă să-și trimită copilul la școală. Pentru chiul, părintele poate plăti amenzi între 500 și 5000 de lei sau poate fi pus să muncească în folosul comunității.
// Elevii minorităților naționale nu vor mai studia istoria și georgrafia în limba română, ci în cea maternă, dar denumirile geografice și istorice vor fi traduse în română. Totodată, limba română va fi studiată după manuale speciale de către minorități.
// Consiliile de administrație ale școlilor vor fi compuse din o treime reprezentanți ai cadrelor didactice, o treime părinți și o treime reprezentanți ai consiliilor locale.
// Cei care vor dori să devină profesori vor avea nevoie și de studii de masterat didactic, care vor dura doi ani și vor fi susținute financiar prin burse echivalente cu salariul de profesor debutant. Masteratul profesorilor ar putea fi pus în aplicare începând cu anul școlar 2010-2011. După terminarea studiilor de masterat, absolvenții vor face un an de stagiatură, având un profesor mentor, căruia i se va reduce catedra didactică la 14 ore. După terminarea anului de stagiatură va avea loc definitivarea în învățământ printr-un examen național organizat de Ministerul Educației Naționale. Cel ce va lua definitivatul va fi profesor cu drept de practică și va putea apoi să susțină examenul de titularizare care se va desfășura la nivelul școlilor, în funcție de necesitățile unităților. Dacă o persoană nu va reuși să ia de două ori într-un interval de cinci ani examenul de definitivat, aceasta va avea de-a lungul întregii sale cariere didactice titlul de profesor debutant.
// Legea mai prevede ca rectorul unei universități să fie numit prin concurs și nu ales de Senatul universității, iar directorii din preuniversitar nu vor putea fi membrii de partid pe perioada mandatului.
Până la închiderea ediției acestea erau informațiile legate de proiectul noii Legi a educației. Cert este că vom reveni și vă vom supune atenției viitorul copiilor dvs.
