Cercetători,
istorici, reprezentanți ai Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța
(MINAC), prieteni, mulți prieteni și publicul constănțean interesat de o
perioadă puțin cunoscută din istoria orașului de la malul mării s-au reunit în
aula Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman”, pentru lansarea volumului
„Comunitatea britanică din Kustendjie (1857–1882) – Portrete din trecut",
semnat de istoricul Cristian Cealera.
- Publicitate -
Lucrarea, rod al unei cercetări desfășurate timp de peste
cinci ani, aduce în prim-plan o comunitate britanică formată din circa 100-150
de persoane, între care ingineri, medici, funcționari, diplomați și familiile
lor, care au locuit în vechiul Kustendjie (numele Constanței în arhivele
britanice) între anii 1857 și 1882. Aceștia erau angajați ai companiei Danube
and Black Sea Railway and Kustendjie Harbour (DBSR), care primise de la
Imperiul Otoman concesiunea pentru construirea căii ferate Constanța–Cernavodă și
exploatarea portului.
„Am beneficiat de
sprijin important în documentare"
„În cercetarea despre comunitatea britanică din
Kustendjie m-am concentrat pe aspectele legate de exploatarea căii ferate
Constanța – Cernavodă, dar mai ales pe viețile oamenilor care au făcut parte
din această comunitate, precum Cristel C. și Constanția C. Această comunitate a
existat între anii 1857 și 1882. Au mai existat autori care au menționat
aspecte tehnice sau economice ale concesiunii, însă, din punctul meu de vedere,
lipseau detaliile legate de efectivitatea prezenței britanicilor aici: cine
erau ei, cum au ajuns la Kustendjie, dacă au venit singuri sau cu familiile,
dacă li s-au născut copii aici. Am fost interesat de aceste aspecte identitare și
am beneficiat de sprijin important în documentare. Am consultat arhive
britanice și românești, site-uri de genealogie – arhivele britanice sunt
excelente, din păcate, mai bune decât ale noastre. De asemenea, am fost ajutat
de urmași ai acestor cetățeni britanici. Unul dintre ei este John Tench,
stabilit în Canada, care mi-a devenit prieten și care îmi trimite constant
informații despre familia lui, lucruri extrem de valoroase pentru
reconstituirea istoriei personale a celor care au trăit la Kustendjie. Un alt
exemplu este George, un arhitect și autor care a scris despre genealogia
familiei sale. Au fost mulți oameni care au contribuit, care au pus câte o cărămidă
la această cercetare. Tot ceea ce am făcut eu a fost să adun aceste informații și
să le pun cap la cap, să construiesc o imagine coerentă și detaliată. Ceea ce
vedeți astăzi este prima mea lucrare de specialitate. Deși am mai semnat și
alte cărți de-a lungul timpului, această apariție editorială este una
academică, publicată sub egida Muzeului de Istorie Națională și Arheologie
Constanța. Este o mare onoare pentru mine și sunt profund recunoscător tuturor
celor care m-au sprijinit", a spus Cristian Cealera.
Printre numele evidențiate în volum se numără William
Henry Cullen, frații Barkley, Edward Harris al III-lea, Florence Baker sau
Frances Sankey, personaje care, prin munca și prezența lor, au influențat
direct dezvoltarea orașului Constanța în secolul al XIX-lea.
O lucrare
accesibilă, dar științifică
Prezentă la eveniment, Delia Cornea, directoarea MINAC, a
subliniat importanța apariției editoriale, menționând
că este cea de-a treia într-un interval de doar două săptămâni. „Volumul semnat
de colegul nostru face cinste muzeului. Este o cercetare riguroasă, dar cu un
stil accesibil publicului larg. Cristian Cealera este un pasionat al istoriei,
care a venit spre noi în 2018 și a crescut frumos în această echipă. Chiar dacă
nu avea inițial o licență în domeniu, a urmat un doctorat în istorie, ceea ce
spune mult despre devotamentul său. Ulterior, dorința lui a fost să activeze în
plan arheologic. Ce este important de spus despre Cristian Cealera este că face
totul cu pasiune. Este un om care se dedică total activităților pe care le
desfășoară: de la tururi ghidate, la cărți, scenarii pentru filme (cel mai
recent fiind dedicat Cazinoului din Constanța), până la scenarii de benzi
desenate, singurele de acest gen dedicate istoriei antice. S-a făcut remarcat
prin «Poveștile Mării Negre». Volumul de față reprezintă «botezul» său în
activitatea științifică. Este o carte documentată, iar ceea ce o face specială
este faptul că experiența anterioară cu celelalte publicații i-a permis ca
stilul său să fie accesibil și publicului larg. Volumul său face cinste
muzeului nostru. Ne dorim ca în viitor să realizăm și un volum de benzi
desenate dedicat cetății Adamclisi", a spus Delia Cornea, directorul MINAC.
La rândul său, prof. univ. dr. Arthur Tuluș, prorector la
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, a ținut să remarce meritul autorului
de a readuce în atenție nu doar faptele, ci și chipurile și poveștile personale
ale celor care, timp de un sfert de secol, au fost parte din istoria Constanței.
