Protestul cadrelor didactice din Piața Victoriei, organizat în fața
Guvernului, miercuri, 4 februarie, a stârnit reacții dure chiar din interiorul
sistemului de învățământ. Departe de a fi perceput unanim ca un semnal de forță,
manifestația a fost catalogată de unii profesori drept „praf în ochi”, lipsită
de substanță și de rezultate concrete.
- Publicitate -
Mai
multe cadre didactice vorbesc despre o mobilizare haotică, dominată de zgomot și
lipsă de mesaj clar. „Egal cu ZERO! Mult circ, multe vuvuzele și nimic concret.
Am fost și eu la protest. De ce nu a luat nimeni portavocea să spună clar pașii
următori? Ce fel de protest e acesta?", spune un profesor.
Alții
merg mai departe și compară manifestația cu alte proteste politizate din
ultimii ani: „Cu ce ne diferențiem față de protestele AUR? Seamănă cu un protest
al turmei suveraniste. Gălăgie multă, rezultate zero".
Lipsa de credibilitate, principala acuzație
Un
reproș constant vizează lipsa de consecvență și întârzierea acțiunilor
sindicale. Profesorii critică faptul că demersurile actuale vin prea târziu:
„Astă-vară
nu știați că sunt necesare semnături? Ați așteptat șase luni. Ca să ce? Ca să
vă spună PSD când să vă mobilizați?", se întreabă un profesor.
În
opinia unor dascăli, această întârziere a erodat grav încrederea în sindicate: „Problema
e că oamenii nu mai cred nici în voi. Faceți mult zgomot și obțineți nimic.
Sunteți mână-n mână cu puterea".
Planurile-cadru și tăcerea din ultimele luni
Un
alt punct sensibil îl reprezintă lipsa de reacție în momentul în care au fost
puse în dezbatere noile planuri-cadru pentru liceu, considerate de profesori
extrem de nocive: „Unde ați fost în vară, când a fost pus în dezbatere
planul-cadru pentru clasa a IX-a, care a masacrat limba modernă 2? În vacanță?
Dar din septembrie până acum? Tot în vacanță?".
Criticile
se îndreaptă și către ideea de boicotare a simulărilor județene și naționale,
văzută de unii profesori drept singura formă reală de presiune, dar insuficient
susținută prin acțiuni clare.
„Vom semna, dar vrem fapte”
Chiar
și în acest context, o parte dintre profesori spun că vor sprijini orice inițiativă
care ar putea corecta derapajele actuale din educație, însă cer fermitate și
termene clare.
„Evident
că voi semna orice inițiativă care îndreaptă lucrurile. Dar unde este
referendumul anunțat pentru 2 februarie, conform planului stabilit? Dacă o mai
întindeți mult așa, nu e ok. Și e grav că o țineți din septembrie", a comentat
un alt profesor.
Nemulțumirile
sunt îndreptate direct către marile organizații sindicale din educație, precum
FSLI și Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret, cărora profesorii le
cer mai multă transparență, acțiuni ferme și rezultate concrete.
În
lipsa acestora, avertizează dascălii, protestele riscă să rămână simple exerciții
de imagine, fără impact real asupra deciziilor guvernamentale și fără
capacitatea de a mobiliza un corp profesoral tot mai dezamăgit.
