Temperaturile înregistrate în luna iulie, anul acesta,
episoadele de ploi cu averse ce au întrecut orice estimări, afectând diferite
zone din țară, dar și localități din județele Tulcea și Constanța sau furtunile
iscate din senin care au distrus locuințe, prăbușind copaci și blocând furnizarea
de utilități pe arii largi sunt o serie de semnale că vremea se schimbă. Mai mult, datorită frecvenței lor, aceste fenomene
încep să pară obișnuite și să producă pagube din ce în ce mai mari. Ce se poate
face pentru a preveni aceste situații? Cum ar trebui să ne pregătim și ce ar
trebui să facă autoritățile locale în acest scop?
- Publicitate -
Răspunsuri la aceste întrebări au fost oferite de
cercetătorii din cadrul Laboratorului de Inginerie pentru Dezvoltare Durabilă
și Adaptare la Schimbările Climatice din cadrul Universității Ovidius din
Constanța, găzduit de Institutul pentru Nanotehnologii și Surse Alternative de
Energie – INSAE.
„Laboratorul a fost înființat ca urmare a implementării a
două proiecte de cercetare și dezvoltare de competențe. Primul proiect a fost
finanțat de Comisia Europeană prin programul Orizont și a avut ca scop
implementarea sistemului de planificare și luare a deciziilor cu privire la
măsurile de mobilitate urbană, în vederea monitorizării și reducerii emisiilor
de CO2 în traficul urban în perioada 2016 – 2020. Al doilea proiect este
finanțat tot de Comisia Europeană prin PNNR și are ca scop constituirea
Centrului Național de Competență pentru Adaptare la Schimbările Climatice.
Astfel, s-a constituit o echipă interdisciplinară cu colegi de la mai multe
facultăți din cadrul Universității, dar și de la alte Universități și institute
de cercetare din țară, precum și o listă largă de parteneri din Bulgaria,
Grecia, Turcia, Italia, Belgia, Franța și Marea Britanie. În cadrul INSAE, am
achiziționat în această perioadă, un Centru de Date ultramodern, finalizăm în
această perioadă recepția unei nave de cercetare corespunzătoare cerințelor de
cercetare din aria noastră de interes pe mare, lacuri și Dunăre, am completat
cu sisteme de achiziție de date din apă și aer, aplicații software de modelare
și procesare a datelor și am completat dotările pentru analiza probelor
colectate", a declarat prof. univ. dr. ing. Eden Mamut, directorul INSAE.
Echipa de specialiști din cadrul laboratorului desfășoară
o activitate foarte complexă. Conf. dr. Marius Skolka coordonează activitățile
de observații în teren și colectare de probe și ne-a relatat următoarele: „Am
selectat ca un ecosistem pilot, lacul Siutghiol și UAT-urile limitrofe
acestuia. În ultimii trei ani, împreună cu diferite echipe interdisciplinare de
colegi am derulat expediții în jurul lacului și în diferite sectoare ale
lacului, observând modul în care schimbările climatice influențează starea
ecosistemului. Au fost luate probe de apă de la suprafață și de la diferite
adâncimi și au fost derulate analize detaliate pentru a înțelege modul în care
perioadele lungi de secetă și perioadele ploioase influențează procesele
complexe din apa lacului, dar și lanțurile trofice legate de acesta, cum ar fi
schimbările în privința numărului și populațiilor de păsări. Astfel, am creat o
documentare amplă pentru a urmări modul în care se agravează starea de
eutrofizare a lacului".
Datele culese din teren sunt coroborate cu datele
satelitare și se dezvoltă modele care să descrie procesele complexe din apa
lacului. „Pentru a înțelege fenomenologia amplă care duce la eutrofizarea
apelor lacului și degradarea habitatelor, folosim modele complexe care
utilizează date din surse diferite, validate cu măsurările făcute in-situ.
Utilizăm algoritmi care integrează module de învățare automată și inteligență
artificială (ML-AI) pentru procesarea datelor satelitare de la platformele
Copernicus și Sentinel 2 și putem să urmărim evoluția unor parametri
caracteristici ai apei, să identificăm surse de deversare pe poluanți și nutrienți
și să facem prognoze", declară conf. dr. fiz. Gabriel Prodan.
Activitățile de consultare și colaborare cu
reprezentanții autorităților locale, locuitorii din zonele limitrofe lacului,
întreprinderi și organizații din zonă, se realizează prin intermediul unei
platforme de colaborare numită Constanța Blue Bay Living Lab, pilotată de un
colectiv interdisciplinar de cadre didactice. „Am organizat mai multe întâlniri
de lucru cu reprezentanții UAT-urilor din jurul lacului. Am primit un sprijin
exemplar din partea primăriei orașului Ovidiu, personal a primarului George
Scupra în analiza posibilelor surse de deversări de nutrienți în apa lacului,
au fost definite scenarii de remediere a cauzelor și au fost stabilite măsuri
ce pot fi implementate pentru a consolida reziliența comunităților care trăiesc
în jurul lacului la efectele schimbărilor climatice", au declarat prof. dr.
Igor Sîrodoev și lect. dr. hab. Enache Tușa, care coordonează această
activitate.
Complexitatea fenomenelor care contribuie la accentuarea
schimbărilor climatice sunt influențate de creșterea fără precedent a emisiilor
de gaze cu efect de seră. „Au fost ani în care, de exemplu, parcul de
autovehicule înmatriculate în municipiul Constanța a crescut și cu 17% și în
proporție covârșitoare cu vehicule rulate. Astfel, vârsta medie a parcului de
autovehicule este mai mare 15 ani. În consecință, la nivelul municipiului
Constanța, emisiile de gaze cu efect de seră a crescut constant, iar nivelul de
poluare a aerului este de asemenea în creștere. Iar în cazul zonei noastre,
poluarea din aer, se regăsește în apele din mare și lacuri. De aceea, avem în
cadrul institutului, o echipă care urmărește emisiile din aer" completează prof.
Mamut.
Laboratorul mobil pentru măsurarea calității aerului a
fost achiziționat de Primăria Municipiului Constanța și este operat în
colaborarea cu colectivul INSAE fiind
completat cu sistemele de eșantionare și de analiză a nanoparticulelor din aer
și platforma de modelare a dispersiei de poluanți din aerul atmosferic – ADMS.
„Modelul de transport al municipiului Constanța a fost realizat folosind
aplicația PTV Visum și de către colectivul de cadre didactice și studenți din
Universitatea noastră coordonat de dl prof. Mamut. Cu ajutorul acestui model,
putem estima distribuția statistică a fluxurilor de trafic pe arterele
principale din oraș și mai departe, să estimăm emisiile de gaze de la
vehiculele aflate în trafic. Modelul este interoperabil cu modelul dispersiei
de emisii poluante din ADMS care include majoritatea surselor de emisii din
oraș și datele meteo de circulație a curenților de aer. Astfel, putem să
evidențiem cantitativ dispersia de emisii de gaze cu efect de seră și poluanți din
oraș, zonele de stagnare a emisiilor dar și tendința de evacuare a acestor
emisii către mare sau către zonele agricole. Pentru mai multe bulevarde din
Constanța, am realizat modele de stratificare în 3 dimensiuni și putem estima
nu numai zonele din oraș, dar și etajele clădirilor cele mai afectate de
poluarea din aer", a declarat dr. ing. Laurențiu Oancea, cercetător în cadrul
INSAE.
