Academia Română a transmis presei următorul punct de
vedere privind intenția Guvernului României de a emite un document normativ
prin care se prevăd reduceri de cheltuieli și de personal, inclusiv în domeniul
cercetării științifice.
- Publicitate -
Academia Română a luat act de intenția Guvernului
României de a emite un document normativ prin care se prevăd reduceri de
cheltuieli și de personal, inclusiv în domeniul cercetării științifice.
Avertizăm că aceste prevederi riscă să provoace o criză fără precedent și fără
ieșire a sectorului cercetare-dezvoltare-inovare, cu efecte macroeconomice și
sociale grave pe termen scurt, mediu și lung. Academia Română consideră că
măsurile propuse sunt complet contrare priorităților europene și țintelor
asumate de România și că este absolut necesară suplimentarea eforturilor
financiare în vederea reducerii decalajelor în privința cercetării, iar nu
diminuarea finanțării.
Cercetarea științifică reprezintă factorul determinant al
dezvoltării societății, al economiei și civilizației, alături de educație și
inovare. Susținerea acestor trei piloni – cercetare, educație inovare –
reprezintă o direcție esențială pentru țările care și-au propus să evolueze, nu
numai să supraviețuiască.
Academia Română
apreciază că restructurarea sistemului de cercetare, adaptarea sistemului
național de educație la cerințele viitoarei societăți superinteligente
constituie priorități cu impact categoric pentru evoluția societății și
economiei românești. Aceste măsuri trebuie gândite însă cu profesionalism, cu
viziune și cu responsabilitate, de către specialiști, capabili să alcătuiască
un program strategic coerent, cu consecințe pozitive reale, în direcția
susținerii domeniilor științifice consacrate și performante, trans- și
interdisciplinare.
În acest context, România trebuie să acorde de urgență
atenția cuvenită educației, cercetării științifice și inovării. Este un moment
critic și trebuie să înțelegem că fără cercetare științifică, susținută în mod
responsabil, fără un sistem național de educație performant, șansele de
dezvoltare ale țării sunt minime. Este necesar ca sistemul universitar să
includă în programele de învățământ activități de inițiere și educație în
domeniul cercetării științifice.
Academia Română reamintește că în prezent numărul
cercetătorilor la nivel național este foarte redus în raport cu nevoile de
dezvoltare a țării. România se situează pe un loc rușinos între țările Uniunii
Europene cu cel mai mic număr de cercetători la 1.000 de persoane ocupate, de
cinci ori mai mic decât media UE (2,00 cercetători în România față de 9,52
cercetători ca medie europeană). În condițiile unei subfinanțări care durează
de ani de zile și nu permite dotări pentru o infrastructură performantă,
atractivitatea pentru cercetarea științifică este tot mai redusă. Tinerii
foarte talentați sunt racolați de companii și universități străine, iar România
nu are un program național coerent pentru identificarea tinerilor cercetători,
pentru susținerea și includerea lor în cadrul unor entități de cercetare
științifică performante, care să-i determine să lucreze în țară, pentru țară.
Creșterea competitivității internaționale a cercetării
românești necesită predictibilitatea finanțării, creșterea fondurilor alocate,
stabilitatea locului de muncă și, obligatoriu, asigurarea infrastructurii de
cercetare. Aceste premise creează cadrul dezvoltării unor programe comune de
cercetare, cu participarea cercetătorilor din țară și din diaspora, și
creșterea vizibilității cercetării românești în lume.
Academia Română apreciază că, tocmai pentru că societatea
românească se află într-o etapă dificilă, este necesară și prioritară
regândirea întregului proces de alocare a fondurilor pentru cercetare
științifică, dezvoltare tehnologică și inovare, ca motor al economiei.
Considerăm că acest proces trebuie să fie fundamentat, înainte de toate, pe
evaluarea performanțelor instituționale și individuale și să aibă ca unic
obiectiv susținerea proiectelor de interes național.
Academia Română, în calitatea sa de coordonator al unui
mare număr de institute și centre de cercetare, a inițiat ea însăși un amplu
proces de evaluare. Aflat într-o fază avansată, acest proces este menit să
conducă la optimizarea activităților de cercetare științifică, la creșterea
performanțelor și eficientizarea utilizării resurselor umane, materiale și
financiare.
În acest proces de evaluare, ținem cont de faptul că în
ultimii ani Academia Română s-a situat pe primul loc în clasamentul general
SCImago privind performanța științifică în România, multe dintre institutele
noastre de cercetare fiind recunoscute ca centre de excelență la nivel
european. Acești indicatori performanțele științifice remarcabile realizate de
institutele și de cercetătorii din Academia Română.
Ținem, de asemenea, cont de faptul că, prin specificul
său, cercetarea științifică în Academia Română este orientată în cea mai mare
parte spre cercetarea fundamentală, atât în domenii ca matematică, chimie,
fizică, biologie, geologie, informatică, medicină, cât și în lingvistică,
istorie, sociologie, filosofie, psihologie, economie, arte. Institutele și
centrele de cercetare ale Academiei Române, prin profilul și tematica de
cercetare abordată, acoperă în spațiul cercetării românești zone unice de
cunoaștere, de importanță națională, conform unor strategii care implică
generații de cercetători și timp de lucru îndelungat, care se măsoară în zeci
de ani.
Prin urmare, apreciem că actul normativ propus de
Guvernul României plasează Academia Română într-o situație discriminatorie în
raport cu sistemul universitar și cu alte organizații de cercetare, care nu
intră sub incidența acestuia. Astfel, în timp ce posturile vacante din
universități și organizații de cercetare rămân neafectate de ordonanță,
indiferent de performanțe, iar aceste entități nu se comasează, institutele de
elită din Academia Română ar fi obligate să nu mai angajeze cercetători și
să-și restrângă activitatea.
Guvernanții și societatea românească trebuie să știe că
în nici o țară din lume nu există cercetare aplicativă fără cercetare
fundamentală, că procesul de cercetare, inclusiv interdisciplinară, în
domeniile științei, parcurge ani importanți în fază de laborator pentru a obține
rezultate care apoi să fie transferate în etapa experimentală și după aceea,
prin dezvoltare tehnologică, spre societate și economia reală.
Academia Română are încredere că factorii de decizie,
oamenii politici, intelectualii vor înțelege că România, mai mult ca oricând,
are nevoie de schimbări structurale cu sens, bine chibzuite și în interes
național.
Academia Română consideră că o națiune care își tratează
marginal tradițiile, valorile și cultura, subfinanțează sau chiar renunță la
cercetarea fundamentală în domeniul științelor exacte și socio-umaniste nu-și
poate clădi un viitor solid, bazat pe valori perene, durabil și își
dezrădăcinează tinerii.
