În calendarul popular, ziua de 25 martie, în care
Biserica Ortodoxă prăznuiește Buna Vestire, este cunoscută sub numele de
Blagoveștenie / Blagoviștenie sau Ziua Cucului. În Bucovina se spune că aceasta
este o sărbătoare la fel de mare ca și Învierea, pentru că dacă nu ar fi Buna
Vestire, nu ar exista nici Paștele.
- Publicitate -
Se crede că în această zi se dezleagă limba tuturor
păsărilor, pentru a cânta, dar mai ales a cucului care a fost toată iarna uliu.
Ca să nu-i ia pe nepregătite cântecul cucului și să le meargă rău tot anul, e
bine ca oamenii să aibă în această zi bani la ei, să fie sătui, să nu fie
supărați și să nu se certe.
Cucul va cânta până la Sânziene sau până la Sân-Petru,
când se îneacă cu orz și nemaiputând să cânte se transformă iar în uliu până
anul viitor, de Buna Vestire.
Tot în această zi, încep să vină rândunelele. Cine vede
prima dată doar o rândunică va fi singur toată vara, iar cel care vede mai
multe va avea tovarăși tot anotimpul cald. Se mai spune că cine zărește prima
dată rândunele în această zi este bine să se spele pe față cu apă rece sau cu
lapte, pentru a nu avea pe față pete sau alunițe.
Se mai zice că așa cum va fi de Blagoveștenie așa va fi
și de Paște, dar și tot timpul anului.
În ajun de Blagoveștenie sau chiar și în ziua de Buna
Vestire se amenință pomii fructiferi cu tăierea, ca să dea rod îmbelșugat. Tot
în această zi se scot stupii afară, dacă nu cumva au fost scoși înainte, pe 17
martie, de Alexii. Există obiceiul ca de Blagoveștenie să se înconjoare și să
se afume casa și gospodăriile spre alungarea șerpilor și a omizilor. În
Bucovina, de Buna Vestire se făcea foc în ogradă, înaintea ușii, și se punea
alături pâine, sare și o cofă de apă, ca să mănânce și să bea îngerii.
În această zi este dezlegare la pește. De aceea, e bine
ca fiecare român să mănânce pește nu doar pentru a se hrăni, ci pentru a fi
sănătos ca peștele tot timpul anului.
A doua zi după Buna Vestire se cinstește Blagoveșnicul,
adică Sfântul Arhanghel Gavriil, cel trimis de Dumnezeu să aducă vestea cea
marea Preacuratei Fecioare Maria.
Imaginea care ilustrează acest text reprezintă o
veche icoană pe sticlă pictată la Nicula, aflată în expoziția permanentă a
Muzeului de Artă Populară Constanța.
