În timp ce peste 2.000 de cadre didactice, între care și 25 de constănțeni, au înfruntat codul roșu de caniculă și au pichetat sediul Parlamentului României, alții, din casă, de la aer condiționat, i-au „suduit” pe liderii sindicali. Mai exact, aceștia erau indignați de faptul că cei trei reprezentanți FSLI, „Spiru Haret” și Alma Mater” au semnat contractul colectiv de muncă fără a-și consulta cotizanții.
- Publicitate -
Pichetarea de luni, 7 iulie, a Parlamentului României a avut loc în contextul în care Guvernul României a adoptat în regim de urgență un act normativ care prevede creșterea normei didactice cu două ore, reducerea cuantumului remunerației pentru plata cu ora, prin raportarea nu la norma didactică de predare, ci la timpul de lucru săptămânal, adică la 160 de ore, dar și creșterea numărului de copii și elevi în cadrul formațiunilor de studiu. De asemenea, personalul de conducere va beneficia de degrevare doar pentru maxim 30% din norma de 20 de ore, iar personalul de îndrumare și control pentru maxim 50% din aceeași normă. În plus, mai puține cadre didactice vor beneficia de vouchere de vacanță și indemnizație de hrană, deoarece raportarea se va face la salariul de 6.000 lei net, și nu la cel de 8.000 lei net, cât este în prezent.
„Ați semnat oprirea grevei în 2023 fără să ne întrebați"
La finele săptămânii trecute, după ce au semnat contractul colectiv de muncă (CCM), liderii FSLI - Simion Hancescu, și „Spiru Haret” – Marius Nistor, au susținut o conferință de presă în cadrul căreia au rezumat discuțiile avute cu ministrul Educației, Daniel David, pe marginea numeroaselor modificări care vor bulversa din 8 septembrie învățământul românesc. Discursuri sindicale împănate cu numeroase „vocalize” populiste, care nu mai impresionează membrii de sindicat, cam sătui de toate promisiunile neonorate.
Ca dovadă, numeroase comentarii din subsolul conferinței transmise live pe Facebook solicitau să le fie trimis CCM pentru a vedea ce diferențe au apărut față de forma precedentă: „Postați CCM!”; „Vorbiți despre CCM”; „Trimiteți CCM!”; „Publicați CCM să îl putem studia!”; „Vrem să citim CCM!”; „Conferința asta trebuia să aibă loc înainte de negocieri, ca să vă spunem și noi ce ar mai trebui transmis"; „În CCM sunt înscrise normele, salariile, voucherele… Cum nu are legătură cu greva??? Ați luat-o razna????"; „CCM! De ce ați semnat fără a ne consulta?”; „În CCM, ar trebui să fie clar menționate normele, salariile, sporurile. Am dori să vedem ce conține acest nou CCM în privința acestor aspecte"; „Ați semnat CCM, iar acum vă justificați asta, printr-un discurs jalnic!"; „Unire când semnați contracte fără ca noi să știm? Ce am făcut în anul 2023, ați semnat oprirea grevei fără să ne întrebați?".
Și pentru că temerea generalizată a fost că prin semnarea CCM fără nicio consultare, le-a fost luat dreptul la grevă, i-am solicitat un răspuns liderului constănțean Mitică Iosif.
„Din informațiile mele, CCM a fost semnat, dar nu a fost încă înregistrat la Ministerul Muncii. Nu este adevărat că a fost suprimat dreptul la grevă. Noua lege a dialogului social ne permite să declanșăm grevă împotriva politicilor sociale ale Guvernului. În plus, CCM este un instrument foarte util pentru salariații din învățământul preuniversitar, instrument de care alte sectoare de activitate nu au parte", a explicat prof. Mitică Iosif, liderul constănțean.
Tot în legătură cu CCM, Simion Hancescu a ținut să dezmintă, în cadrul conferinței de presă, zvonul cum că liderii au bătut palma cu ministerul pentru mărirea normei didactice.
„Nimic mai fals! Și asta înseamnă a se răspândi zvonuri neverificate care fac mai mult rău. Da, este o prevedere în contract, care culmea, este favorabilă. Să rămână norma didactică cum este prevăzută în Legea 198, adică cea nemărită, adică 18 ore maxim, și nu 20 cum anunță acum Guvernul. Durerea mare este că un contract de muncă nu are puterea unei legi", a transmis liderul FSLI.
El a adăugat că în CCM nu sunt prevăzute drepturi salariile, acestea fiind stipulate în Legea dialogului social.
„În schimb, sunt prevăzute o serie de beneficii, cum ar fi zile de concediu suplimentar pentru personalul administrativ, cu salariile cele mai mici, care prestează o muncă enormă. În rest, cea mai mare parte a contractului conține prevederi conform legislației", a completat Simion Hancescu.
De asemenea, Marius Nistor a încercat să clarifice un alt aspect.
„Nu puteam să mergem pe ideea că nu semnăm un contract colectiv de muncă, pentru că asta însemna din start excluderea organizațiilor sindicale din orice formă de dialog, la nivel de minister, la nivel de inspectorate, la nivel de unități școlare. Nu mai aveai cum să-ți reprezinți membrii de sindicat în fața celor cu care negociezi. Repet, semnarea contractului colectiv de muncă nu ne împiedică să inițiem acțiuni de protest", a afirmat liderul „Spiru Haret”.
Mai trist este faptul că liderii sindicali din învățământ nu se mai bucură de popularitate în rândul cadrelor didactice, ceea ce destabilizează lupta sindicală.
