Tensiunile din sistemul de învățământ ating un nou punct critic. După trei săptămâni de proteste zilnice în fața Ministerului Educației și Cercetării, liderii celor mai mari federații sindicale – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” – au ieșit de la negocierile cu premierul Ilie Bolojan hotărâți să nu cedeze. „Pe 8 septembrie nu va avea loc nici un fel de festivitate", a avertizat public Marius Nistor, președintele FSE „Spiru Haret”.
- Publicitate -
Întâlnirea de luni, 11 august, la Palatul Victoria, la care au participat și ministrul Educației, Daniel David, precum și secretarii de stat Sorin Ion și Gigel Paraschiv, a vizat noile măsuri impuse prin Legea nr. 141/2025. Printre acestea: creșterea normei didactice de predare de la 18 la 20 de ore săptămânal, majorarea efectivelor de elevi la clasă, modificarea tarifului pentru plata cu ora și reducerea degrevărilor pentru cadrele didactice cu funcții de conducere.
La ieșirea de la negocieri, Simion Hancescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat: „Nu putem să spunem altceva decât că protestele vor continua și vor lua amploare după ce începe școala".
„Nu vreau să amestecăm greva cu boicotarea începerii anului şcolar"
Marius Nistor, liderul FSE Spiru Haret, a declarat că el a avut senzația că „avem o întâlnire în care ne facem că ascultăm, dar nu auzim nimic. Răspunsul e invariabil același: nu-și permite țara. Dacă țara nu-și permite un popor educat, să facem pușcării. În condiţiile actuale şi după întâlnirea de astăzi, este clar că începutul de an şcolar va fi boicotat. Cu alte cuvinte, colegii noştri din învăţământul preuniversitar şi universitar vor participa la ample acţiuni de protest care vor culmina cu un miting în faţa Palatului Victoria, urmat de un marş către Palatul Cotroceni", a afirmat liderul. De asemenea, a mai adăugat: „Nu vreau să amestecăm greva cu boicotarea începerii anului şcolar. Da, greva generală are loc în conformitate cu prevederile Legii dialogului social – pentru asta se face un referendum, pentru asta se strâng semnături, se stabileşte perioada, data declanşării şi, bineînţeles, şi care sunt motivele. Motivele sunt binecunoscute. Dar numai cu acceptul colegilor noştri. Boicotarea... asta înseamnă că în ziua de 8 septembrie vor avea loc acele acţiuni de protest, nu va avea loc niciun fel de festivitate de începere a anului şcolar. Nu vor intra la clasă, vor protesta ori în faţa prefecturilor, ori în faţa Consiliilor judeţene, ori, bineînţeles, la nivel de Bucureşti", a explicat Marius Nistor.
„Va fi mai multă muncă pentru aceiași bani”
În cadrul consultărilor de la Palatul Victoria au fost analizate modul de implementare și efectele aplicării recentelor măsuri care au impact asupra sectorului educației, respectiv: creșterea normei didactice de predare cu două ore pe săptămână, creșterea efectivelor de elevi la clasă, modificarea tarifului pentru plata cu ora, finanțarea sistemului de învățământ.
„Este important să avem o discuție corectă, în care fiecare să ne susținem punctul de vedere. Măsurile luate de Guvern sunt fundamentate pe posibilitățile pe care le are în prezent bugetul României și pe realitățile din sistemul educației", a afirmat premierul Ilie Bolojan la întâlnirea cu reprezentanții federațiilor sindicale din educație.
De asemenea, prim-ministrul a subliniat că majorarea normei didactice cu două ore săptămânal, respectiv de la 18 la 20 de ore pe săptămână, plasează România în media europeană din acest punct de vedere. ”Va fi mai multă muncă pentru aceiași bani. Aceasta este realitatea. Suntem însă deschiși să facem simplificări în sistemul de învățământ pentru ca timpul și energia cadrelor didactice să se concentreze asupra actului educațional”, a menționat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Sindicatele resping însă argumentele Guvernului și acuză lipsa unui studiu de impact. În replică, federațiile au decis să inițieze o procedură prevăzută de Constituție: strângerea a cel puțin 100.000 de semnături din minimum un sfert dintre județele țării pentru susținerea unui proiect de lege propriu.
Proiectul vizează abrogarea măsurilor introduse prin Legea nr. 141/2025 și aduce propuneri în sprijinul cadrelor didactice, inclusiv creșterea primei de instalare la trei salarii de bază pentru profesorii titulari care aleg să lucreze în mediul rural defavorizat, începând cu anul școlar 2026-2027.
„Nu se poate face învățământ european cu costuri dâmbovițene. Ieșirea României din criză nu se poate face prin sacrificarea personalului din învățământ și bulversarea sistemului educațional", transmit federațiile, acuzând clasa politică de ipocrizie în ceea ce privește statutul educației ca „prioritate națională”.
Liderii sindicali lansează un apel către întreaga societate civilă, părinți, studenți și elevii majori să se alăture demersului și avertizează că, în lipsa unor schimbări concrete, noul an școlar riscă să nu înceapă la data stabilită.
