Exponatele lunii martie la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (MINA) Constanţa sunt două statuete de teracotă identice, reprezentând două zeiţe - mamă şi fiică, descoperite într-un mormânt din anticul Tomis, în urma unei cercetări arheologice efectuate la sfârşitul anului trecut pe o stradă din municipiul Constanţa.
Potrivit reprezentanţilor muzeului, în luna decembrie a anului 2023 a fost efectuată o cercetare arheologică preventivă pe strada Labirint din Constanţa, unde a fost documentată o mică parte a necropolei de vest a anticului Tomis, cu această ocazie fiind cercetate 35 de morminte.
"În unul dintre aceste morminte, M15, datat în secolul al II-lea p.Chr., alături de alte elemente ale inventarului funerar (castron, opaiţ, vas miniatural de sticlă, vas globular de sticlă, pahar fragmentar din sticlă şi 6 mărgele), au fost descoperite şi două statuete de teracotă, fiecare cu reprezentarea identică a două personaje feminine. Cele două mici statuete au fost realizate din lut şi arse în cuptor, fiind probabil opera aceluiaşi tipar. Din punct de vedere iconografic, ele poartă imaginea părţii superioare a corpului unor personaje feminine, aşezate pe un tron cu spătar şi mânere, unite din zona şoldurilor şi până la umăr", se arată pe pagina de Facebook a instituţiei de cultură.
Acestea sunt îmbrăcate cu o tunică decoltată şi strânsă sub sâni, fiind decorate cu coliere în jurul gâtului şi având o coafură cu cărare pe mijloc şi coc la ceafă, împodobită cu diademe triunghiulare, înalte.
Literatura de specialitate a identificat acest tip de statuetă drept reprezentarea Demetrei şi a fiicei sale Kore - Persephone.
"Mitologia antică o identifică pe Demetra ca fiind zeiţa care patronează, în principal, agricultura, recoltele, grânele şi fertilitatea solului, extinzându-şi protecţia asupra sănătăţii, căsătoriei şi naşterii uşoare şi fiind una dintre zeităţile care are putere şi în lumea de dincolo. Ea este fiica titanului Cronos şi a soţiei sale Rhea, soră cu Zeus, Hades, Poseidon, Hera şi Hestia. Ca şi restul fraţilor ei, a fost înghiţită de tatăl său la naştere şi salvată de către fratele său Zeus. Cu el, Demetra o va avea pe Kore - Persephone, ea însăşi o zeiţă a vegetaţiei şi fertilităţii", susţin reprezentanţii MINA Constanţa.
Legenda despre cele două divinităţi povesteşte că, având acordului lui Zeus, Hades a răpit-o pe Persephone şi a dus-o în lumea de dincolo, pentru a fi regină. Demetra a căutat-o în zadar pe fiica sa şi a cerut tuturor zeilor să-i spună unde poate fi aceasta. După ce Helios i-a povestit, Demetra l-a rugat pe Zeus să-i poruncească lui Hades să o înapoieze pe fiica sa, însă rugăminţile şi lacrimile ei nu au fost ascultate. Prin urmare, zeiţa a decretat că, dacă fiica ei nu îi va fi înapoiată, pe pământ nu va mai creşte nimic, oamenii şi animalele vor muri de foame, iar zeii vor dispărea în lipsa rugilor muritorilor şi întreaga lume se va sfârşi.
Şi aşa a venit seceta şi nimic nu mai creştea pe pământ. Nu mai existau flori, fructe şi grâne, animalele au început să moară, iar oamenii l-au rugat fierbinte pe Zeus să o asculte pe Demetra. Din Olimp, Zeus i-a poruncit lui Hades să o înapoieze pe Persephone, mamei sale. Însă, în nefericirea ei, fiica Demetrei mâncase seminţe de rodie, singurul fruct pe care-l găsise pe tărâmul lui Hades şi astfel soarta ei a fost pecetluită. Legile zeilor spuneau că oricine mânca în lumea de dincolo, trebuia să rămână acolo pe veci. Pentru a o îndupleca pe Demetra şi astfel să salveze omenirea, Zeus a decretat că Persephone va sta cu mama sa jumătate din an, iar cealaltă jumătate cu Hades - soţul său, în împărăţia morţilor. Şi astfel, legenda spune că au fost instituite anotimpurile. Primăvara, când Kore - Persephone se întoarce la mama sa, natura revine la viaţă, apar primele flori, pomii şi grânele încep să crească, oamenii şi animalele se veselesc împreună cu Demetra. Toamna, când fiica se întoarce în împărăţia soţului său, mama se întristează şi natura moare în aşteptarea primăverii ce va veni.
"Având în vedere legenda care ne vorbeşte despre iubirea dintre mamă şi fiică, prezenţa celor două statuete în mormântul de la Tomis se poate explica foarte uşor. Este în mod clar vorba despre un mormânt de femeie, căreia pentru a-i uşura trecerea în lumea de dincolo, cei dragi i-au pus cele două mici statuete, un simbol al dragostei neînvinse care luptă cu moartea şi luminează calea sufletului prin întunericul rece, spre renaştere", subliniază reprezentanţii muzeului constănţean.
