În urmă cu puțin timp,
s-a încheiat întâlnirea dintre reprezentanții Federației Naționale a
Asociațiilor de Părinți (FNAP) și cei ai Ministerului Educației, în frunte cu
Sorin Cîmpeanu.
Vicepreședintele FNAP,
Eugen Ilie, a făcut publice subiectele dezbătute:
1. Finanțarea la nivelul ME, mai ales în
contextul întârzierii aprobării PNRR;
Asigurarea unei finanțări corespunzătoare
este primordială pentru a putea avea un act educațional de calitate, echitabil
pentru fiecare elev al acestei țări.
2. Cadre didactice calificate (printr-o
formare inițială și continuă) care să acopere necesarul de norme de predare din
întregul sistem de învățământ;
Pentru asigurarea egalității de șanse,
toți elevii trebuie să beneficieze de aceleași standarde de
predare/învățare/evaluare.
Pentru acoperirea necesarului de norme
didactice, propunem:
- oferirea posibilității ocupării
posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar
cu personal didactic de predare titular în altă unitate de învăţământ în regim
de plată cu ora.
- absolvenții, cu diplomă, a instituţiilor
de învăţământ superior
acreditate/autorizate provizoriu, să primească drepul de a se înscrie şi de a participa la
concursuri de ocupare a posturilor didactice în învăţământul preuniversitar şi
la examenul naţional de definitivare în învăţământ;
- în învățământul preuniversitar de artă,
studiile absolvite si specializările obținute să confere dreptul candidaţilor de a se înscrie şi de a
participa la concursuri de ocupare a posturilor didactice în învăţământul
preuniversitar şi la examenul naţional de definitivare în învăţământ, precum si
de a ocupa posturi didactice/catedre vacante/rezervate în învățământul
preuniversitar în cadrul etapelor de mobilitate a personalului didactic de
predare.
3. Infrastructură școlară unitară;
Un act educațional de calitate se bazează
și pe condițiile de infrastructură la nivelul unităților de învățământ, fiind
necesar ca toate școlile să îndeplinească aceleași standarde.
În plus, se impune asigurarea în toate
unităţile de învăţământ preuniversitar de stat de spaţii destinate special
desfăşurării orelor de educaţie fizică care să îndeplinească condiţiile legale
în ceea ce priveşte volumul de aer/elev, dotări, siguranţă, etc;
4. Planurile cadru, programa și manualele
pentru învățământul liceal;
Este necesară stabilirea unui termen clar
până la care să fie definitivate acestea. Deși ne aflăm în pragul unui nou an
școlar, elevii claselor a IX-a și profesorii acestora nu cunosc programa după
care vor învăța/preda la fiecare disciplină.
5. Sistemul de admitere în învățământul
liceal;
Schimbarea sistemului actual de admitere
prin repartizarea computerizată în urma rezultatelor obținute la evaluarea
națională cu un sistem de admitere bazat pe organizarea de concursuri proprii
ale anumitor licee va duce la inechitate, inegalitate de șanse, va adânci
segregarea și va genera un sistem de admitere netransparent și neunitar.
6. Analiza rezultatelor la examenele
nationale;
Se impune elaborarea unei proceduri de analiză a rezultatelor
obţinute la examenele de evaluare naţională şi bacalaureat comparate cu mediile
anuale obţinute la disciplinele de examen pe întreg parcursul ciclului de
învăţământ respectiv şi luarea măsurilor ce se impun privind responsabilizarea
resursei umane.
7. Evaluările naționale la finalul
claselor a II-a, a IV-A și a VI-a;
Este imperios necesară acordarea
importanței cuvenite, îndeplinirea scopului pentru care au fost concepute
aceste evaluări, o analiză reală și corectă a rezultatelor lor și a măsurilor
ce se impun în urma acestor analize.
8. Implementarea unui sistem de evaluare
standardizată la nivel național, pentru fiecare nivel de studiu;
În acest moment nu există un sistem de
evaluare unitară la nivel național, nu se cunoaște care este gradul de
cunoștințe/competențe acumulate de fiecare elev, anual. Astfel, ajungem să avem
discrepanțe majore între rezultatele școlare anuale/pe ciclu de învățământ ale
unui elev și rezultatele acestuia la un aexamen național. O măsură care ar
putea conduce la o evaluare standardizată este introducerea tezelor/testărilor
anuale cu subiect unic la nivel național.
9. Manualele școlare;
Manualul școlar este un instrument de
lucru necesar atât elevilor cât și cadrelor didactice. Avem nevoie de manuale
școlare cu conținuturi clare, ce pot oferi un suport real utilizatorilor.
Într-un sistem de învățământ modern
și GRATUIT, ministerul trebuie să
asigure tuturor elevilor instrumentele de lucru necesare, iar acest lucru nu se
poate realiza decât prin punerea la dispoziție a unor manuale digitale
interactive, intergrate cu auxiliare și kitul profesorului.
În acest moment, legislația permisivă,
slaba finanțare destinată acestui segment, modul deficitar de organizare a licitațiilor, ne-au adus în
situația de a avea manuale ieftine dar de o slabă calitate și o piață imensă de
auxiliare pe care părinții sunt nevoiți să le achiziționeze (la prețuri
costisitoare) pentru a putea asigura copiilor lor instrumentele de lucru
necesare, adecvate.
10. Învățământul preuniversitar de artă;
Se impune asigurarea continuității școlarizării
și a pregătirii de specialitate a absolvenților claselor a IV-a si a VIII-a din
învățământul preuniversitar de artă, în vederea realizării finalităţii
parcursului educaţional, conform propriilor aspirații de împlinire
profesională, prin asigurarea unui numar corespunzator de formațiuni de studiu,
conform specializărilor acreditate;
11. Programele ȘDȘ;
Atât programul clasic
cât și cel destinat orelor remediale este necesar a fi extins pentru a putea
beneficia de ele un număr cât mai mare de elevi, motiv pentru care solicităm
revizuirea anumitor criterii de eligibilitate și asigurarea surselor de
finanțare.
12. Bursele școlare;
Este necesară revizuirea/modificarea unor
criterii de acordare a burselor școlare care au generat de-a lungul timpului
inechități/ discriminare în rândul elevilor.
Este discriminatoriu faptul că elevii
claselor a IX-a nu beneficiază de burse de merit în semestrul I al anului
școlar.
Prevederile Art. 8 Alin. (3) din Ordinul
Nr. 5576/2011: „Lista elevilor care beneficiază de bursele de merit obţinute în
baza prevederii alin. (1) lit. a) este revizuită semestrial, în funcţie de
modificările intervenite în situaţia şcolară a elevilor.”, este neclar și duce
adesea la acordarea de burse în mod diferit, în funcție de modul de
interpretare al conducerii unităților de învățământ.
Criteriile specifice de acordare a
burselor ce pot fi stabilite de către școli, sunt folosite de către APL-uri
pentru a nu acorda o finanțare unitară, au ca efect discriminarea unor elevi
cărora nu li se mai acordă burse sau li se diminuează cuantumurile.
13. Consilierii școlari;
În sistemul de învățământ este o nevoie
acută privind asigurarea consilierii psihopedagogice (individuală sau de grup)
atât pentru adaptarea elevilor în mediul școlar, cât și pentru orientarea în
carieră.
Se vor respecta prevederile Art. 83, Alin
1^1 din LEN 1/2011: „ Unui post de consilier școlar îi este alocat un număr
minim de 600 de elevi, respectiv un minim de 300 de preșcolari, în cadrul unei
unități de învățământ cu personalitate juridică. Prezenta modificare
legislativă intră în vigoare începând cu anul școlar 2021-2022.”?
14. Metodologia privind organizarea și
funcționarea consiliilor de administrație ale unităților de învățământ;
În luna septembrie urmează a se constitui
CA-urile UÎ care vor funcționa în anul școlar 2021-2022. Deși a fost
recunoscută necesitatea de a fi aduse anumite modificări Metodologiei, acestea
fiind discutate și agreate de către partenerii de dialog social, încă nu a fost
emis un OM în acest scop.
15. Concursul pentru ocuparea posturilor
de directori ai unităților de învățământ;
Asigurarea unui management profesionist al
unităților de învâțământ este piatra de temelie pentru buna funcționare a oricărei
școli, pentru implementarea de programe educaționale, gestionarea resurselor
financiare și evoluția școlară. Acest lucru se poate realiza doar prin
angajarea unor manageri ce și-au dovedit competențele în cadrul unui concurs de
selecție organizat corect și transparent.
16. Predictibilitate și
coerență în sistemul de învățământ;
Avem nevoie de programe și măsuri care să
ne ofere predictibilitate, cunoașterea parcursului educațional al elevului în
cadrul unui ciclu complet de învățământ de la începerea și până la finalizarea
acestuia.
17. Actele normative din domeniul
educatiei;
Sunt necesare o serie întreaga de măsuri
ce trebuie luate, urgent:
asigurarea unui
caracter obligatoriu al dispoziţiilor actelor normative;
consolidarea regimului
juridic al dispoziţiilor actelor normative în vederea eficientizării, în sensul
stabilirii consecinţelor ce decurg din nerespectarea acestora, respectiv
iterarea unor sancţiuni, ca pilon de referinţă indispensabil (sancțiunea -
element al normei juridice care fixeaza urmările încălcării dispoziției);
înlăturarea
reglementărilor din aceeaşi materie, dispersate în legislaţia în vigoare şi/sau
a paralelismelor;
eliminarea
dispozițiilor echivoce sau obscure care afectează precizia şi claritatea
acestora sau care, prin forma exprimării, prejudiciază precizia și claritatea
dispozițiilor;
concentrarea materiei în
reglementări unice în vederea înlesnirii cunoaşterii, aplicării şi consolidării
legislaţiei specifice şi abrogarea expresă a dispoziţiilor care înregistrează
aspecte de contradictorialitate