Superstiții de praznicul Întâmpinării Domnului

Astăzi, creștinii ortodocși sărbătoresc praznicul Întâmpinării Domnului, prilej cu care ierarhul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie la biserica mănăstirii "Acoperământul Maicii Domnului" din Năvodari, începând cu ora 8.45.

Sărbătoarea Întâmpinării Domnului amintește de închinarea Domnului la Templul din Ierusalim, eveniment petrecut la 40 de zile de la nașterea lui Iisus Hristos. Fecioara Maria, împreună cu dreptul Iosif, a mers să închine Pruncul Domnului, conform obiceiului din Vechiul Testament.

Se consideră că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, sărbătoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic. Oamenii puneau schimbarea vremii pe seama comportamentului paradoxal al ursului, numit Al Mare sau Martin. Pentru a câștiga bunăvoința animalului sălbatic, ei așezau pe potecile pe unde obișnuia să treacă acesta, bucăți de carne sau vase cu miere de albine. Se consideră că puterea acestui animal era transferată asupra oamenilor, în special asupra copiilor, dacă aceștia se ungeau, în ziua de 2 aprilie, cu grăsime de urs. De asemenea, pentru a fi puternici și căliți în viață, copiii firavi erau botezați cu numele de Ursu. Bolnavii de "sperietoare" erau tratați în această zi prin afumare cu par smuls dintr-o blană de urs iar, în satele pe unde se întâmpla să treacă țiganii ursari, se obișnuia ca bărbații să fie călcați terapeutic de către urșii dresați. Se credea că, dacă în aceasta zi este soare, ursul iese din bârlog și, văzându-și umbra, se sperie și se retrage, prevestind astfel, prelungirea iernii cu încă 6 săptămâni. Dimpotrivă, dacă în ziua de Stretenie cerul este înnorat, ursul nu-și poate vedea umbra și rămâne afară, prevestind slăbirea frigului și apropierea primăverii. De ziua ursului, în funcție de starea vremii, bătrânii făceau prognozarea timpului optim al culturilor de peste an, stabilind acum un adevărat grafic al semănăturilor de primăvară. Prin livezi se purtau adevărate dialoguri între pomicultori și pomi, iar pomii fructiferi fără rod în anul ce a trecut erau amenințați cu securea. Se credea că în felul acesta, pomii vor fi determinați să rodească. Legat de acest moment calendaristic, se mai credea că Stretenia, sub înfățișarea unei divinități meteorologice feminine, trecea peste ape. Dacă acestea nu erau înghețate, Stretenia făcea un pod de gheață peste ele.