Constănțenii pot admira la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, luna aceasta, un vas de cult (crater) de epocă romană de secol III p. Chr. Exponatul lunii noiembrie prezintă o poveste despre reîncarnare și răzbunare.
- Publicitate -
Arheologul Traian Cliante a declarat că vasul a fost descoperit la începutul anului 1990, în sectorul de nord al orașului antic Tomis, într-un strat de depuneri arheologice peste care a fost ridicată una din bazilicile din epoca romano-bizantină (sec. V-VI p. Chr).
Vasul de tip crater este de tradiție elenistică, având forme care au evoluat inclusiv în primele trei secole după Hristos. Pereții poartă un decor bogat, realizat prin mai multe tehnici: presare, incizii, figuri aplicate. Reprezentările conțin scene mitologice (Dionysos Zagreus, mitul Persefonei etc.) adaptate credințelor religioase din perioada romană timpurie (cultul morții și al reînvierii redat prin reprezentarea viței de vie și a pomului vieții).
Potrivit lui Cliante, Dionysos Zagreus este zeitatea centrală a cultului orfic, protectorul agriculturii și al femeilor care nasc.
Utilizat în ceremoniile religioase
Potrivit textelor orfice, Zagreus, fiul lui Zeus și al Persefonei, era socotit de către tatăl său drept următorul stăpân al Universului. Hera, soția lui Zeus, din gelozie, le-a poruncit Titanilor să-l ucidă. Zagreus a fost tăiat în bucăți și devorat de către Titani. Zeus a reușit să-i salveze doar inima, rămasă încă vie, pe care a înghițit-o și, unindu-se ulterior cu Semele, a dat naștere unui nou fiu, zeul Dionysos, reîncarnare a lui Zagreus.
Craterul era folosit, în epoca romană, ca vas de cult utilizat în ceremoniile religioase și consacrat ca ofrandă adusă divinității.
Specialiștii spun că aceste vase mai erau destinate amestecării vinului cu apă în antichitate. Vinul avea o asemenea tărie, încât nu mergea consumat neamestecat.
