Joi, 12 februarie, de la ora 11:00, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) își îndreaptă privirea spre propria sa istorie, dedicând o manifestare culturală uneia dintre figurile care i-au definit identitatea: Vasile Canarache. Pentru a-i evoca memoria și a onora contribuția remarcabilă la constituirea și dezvoltarea instituțiilor muzeale de la malul mării, va avea loc manifestarea „Muzeografia dobrogeană: trecut și prezent“, în cadrul căreia va fi vernisată o expoziție foto-documentară dedicată acestuia.
- Publicitate -
„Muzeografia dobrogeană: trecut și prezent”, un eveniment dedicat istoriei muzeale dobrogene
Manifestarea „Muzeografia dobrogeană: trecut și prezent“ și vernisajul expoziției foto-documentare dedicate lui Vasile Canarache propun publicului mai mult decât o simplă evocare biografică. Practic, ele reconstituie un parcurs uman și profesional care a influențat decisiv modul în care patrimoniul arheologic al Dobrogei a fost cercetat, protejat și prezentat.
Acces gratuit la Edificiul Roman cu Mozaic, gest simbolic de omagiu
În acest context, deschiderea gratuită a Edificiul Roman cu Mozaic până la începutul lunii martie devine un gest simbolic: accesul liber la una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale orașului, legată direct de activitatea celui omagiat.
Vasile Canarache, un autodidact cu o viziune modernă asupra muzeului
Potrivit specialiștilor MINAC, Vasile Canarache a fost, înainte de toate, un om al construcției. Născut la Galați, în 1896, într-o familie numeroasă, a cunoscut devreme munca și responsabilitatea. Autodidact, format prin efort personal și experiență directă, a traversat domenii diverse – de la publicistică și poezie până la sport și cercetare istorică – înainte de a-și fixa definitiv destinul profesional în slujba muzeului.
Această diversitate de experiențe a contribuit la formarea unei viziuni neconvenționale asupra instituției muzeale, pe care o concepea ca pe un organism viu, deschis comunității și dialogului cu prezentul.
Personalitate complexă și rol decisiv în reorganizarea muzeului dobrogean
„Înzestrat cu o inteligență nativă sclipitoare și cu o putere de muncă ieșită din comun, el a început să lucreze de la o vârstă fragedă, dovedind o capacitate de adaptare impresionantă. Privit astăzi în perspectivă, Vasile Canarache se conturează ca o personalitate de excepție: autodidact, publicist, poet, cercetător, arheolog, istoric, numismat, colecționar, filantrop și spirit aventurier. În fapt, un om cu un destin complex, a cărui viață ar putea umple paginile unui roman de amplă respirație.
Dobrogea îi datorează, însă, cele mai importante realizări, atât pe plan arheologic, cât și instituțional. Vasile Canarache, caracterizat de profesorul Adrian Rădulescu drept un om cu „entuziasm exploziv”, a avut un rol esențial în reorganizarea Muzeului Regional al Dobrogei pe principii moderne.
Director al Muzeului Regional al Dobrogei și inițiator al cercetărilor de la Tomis
El a fost directorul instituției în perioada 1957–1969. Din această postură, a inițiat primele cercetări sistematice în Tomis, a propus și a realizat primele planuri de amenajări muzeale și pentru a marca zece ani de la reorganizarea muzeului, în 1967, a organizat prima sesiune științifică a muzeului, consacrată ulterior ca Sesiunea Științifică Internațională Pontica“, au precizat muzeografii constănțeni.
Moștenirea lăsată de Vasile Canarache muzeului constănțean
Sub conducerea sa, muzeul a devenit un centru activ de cercetare și afirmare științifică. Mai mult decât atât, realizările sale nu au fost simple rezultate ale unor săpături arheologice, ci expresia unei viziuni coerente asupra valorificării patrimoniului, în care cercetarea științifică, protejarea monumentelor și prezentarea publică formau un tot unitar.
Vasile Canarache s-a stins din viață în 1969, dar muzeul de la malul mării, care îl omagiază astăzi, îi poartă în continuare amprenta.