Chiar dacă pe locuitorii urbei noastre îi interesează o expoziție temporară din București doar în măsura în care au de făcut un drum în capitală, timpi morți și nu au unde se adăposti de vipie, obiectul expoziției e, de bună seamă, interesant pentru constănțeni. Sau ar trebuie să fie.
- Publicitate -
Ați auzit de vasul "Petre"?
Muzeul Național de Istorie și Arheologie, București, a pus în micro-expoziție temporară, sub numele de "Exponatul lunii" unul dintre cele mai interesante obiecte ale patrimoniului cultural național, care provine din Capidava Constanței. "Veritabilul unicat", după cum este numit în literatura de specialitate, vas de lut cu nume de om de o vârstă… milenară, are o istorie care-l fac ușor de îndrăgit. În afara seriei de coincidențe prin care a ieșit la suprafață din îndepărtatul secol X d.C., el a fost suportul lansării unei teorii - posibilitatea ca, la momentul în care vasul "Petre" se învârtea pe roata olarului din fața sa, prin anul 900 și ceva, acesta (olarul, firește) știa să scrie românește, însă cu litere grecești.
O revelație istorică
Vasul a apărut în 1967 la Capidava, la baza cetății de pe malul Dunării, scos din pământ de un porc care râma pe-acolo (nu știm ce nume avea porcul), iar Muzeul Național de Istorie a României ne spune că vasul se afla chiar în malul unei săpături a regretatului arheolog Petre Diaconu. A fost găsit de doi inși din Topalu, ce mergeau spre Cernavodă, care l-au și dus la muzeul constănțean de arheologie.
Unul dintre ei purta numele Petre. În afara acestei coincidențe, poate forțată, pe pereții vasului, prinsă în alfabetul grecesc scris invers - de la Ù (omega) la á (alfa) - este inscripția ÐEÔÑE "Petre". De fapt de aici i se trage și numele, drept pentru care vernisajul micro-expoziției de la Muzeul Național de Istorie și Arheologie a fost … de Sf. Petru și Pavel.
În urma studierii obiectului s-a concluzionat că numele aparține meșterului olar care s-a iscălit în lutul moale, "Petre". Cel puțin așa a explicat în lucrarea sa publicată în revista Pontica, în 1969, profesorul doctor Adrian Rădulescu, director al Muzeului de Istorie și Arheologie Constanța la acea vreme.
"Vasul, de epocă feudal-timpurie, constituie o adevărată revelație istorică, arheologică, epigrafică și lingvistică" - scria profesorul. "Vasul are analogii pe o întinsă arie" - mai spunea acesta, integrându-l unui curent exis-tent deja, vase asemănătoare găsindu-se în Dobrogea, pe tot limes-ul dunărean în "Bulgaria, Iugoslavia, Moravia unde sunt numeroase exemple similare", precum și în nordul Dunării - fiind prezente atât în Oltenia cât și în Muntenia și Transilvania. Această încadrare a determinat perioada căreia aparține vasul "Petre" și anume civilizația feudal-timpurie. (Vasul nu a putut fi localizat temporal, stratigrafic, deoarece nu a fost găsit în strat.)
Petre între alfa și omega
După ce l-au localizat cronologic și cultural, cercetătorii s-au aplecat asupra inscripției vasului, partea cea mai interesantă. Care dacă pentru un profan poate însemna o mâzgălitură, unui istoric i-ar putea spune, de exemplu, că aceasta ar fi cea mai veche atestare epigrafică a limbii române chiar dacă este scrisă cu litere grecești.
Pe umerii vasului se încolăcește scris cu litere cursive alfabetul grecesc, dar nu de la alfa la omega, ci invers. Iar între începutul și sfârșitul acestuia se află, separat de către meșter prin semnele de punctuație folosite de greci, numele Petre - nume românesc din punct de vedere fonetic "neîndoios numele meșterului olar", după concluziile profesorului Rădulescu.
"Dacă de la A la Ù literele alfabetului se succed în sensul invers de rotire a roții olarului, numele Petre s-a scris normal, desigur, după ce roata a încetat să se învârtească. Inscripția în ansamblul ei constituie o apariție originală", consideră autorul. "Ea se înscrie în gama unor descoperiri arheologice și epigrafice de un aport incontestabil pe linia științei de carte și a răspândirii scrisului în această zonă întinsă a Dunării de Jos".
Vasul "Petre" a fost mutat de la Constanța la București, în anii ’70, după ce s-a deschis muzeul național bucureștean, care a adunat toate colecțiile importante din țară. La muzeul din Constanța a rămas o copie.
