Biblioteca Academiei Române în colaborare cu
Muzeul Național al Literaturii Române vernisează marți, 17 ianuarie 2023, expoziția cu tema
„Dimitrie Cantemir – 350 de ani de la naștere“. Evenimentul va avea loc la ora
13, în Sala „Theodor Pallady“ din Calea Victoriei nr. 125.
- Publicitate -
Vor lua cuvântul acad. Răzvan
Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, prof. dr. Ioan Cristescu,
directorul Muzeului Literaturii Române din București, Constantin
Barbu, membru al Academiei Europene de
Științe, Arte și Litere din Paris și coordonator al ediției facsimilate
„Dimitrie Cantemir“, Cristina Popescu, director al Romfilatelia și Gabriela
Dumitrescu, șef al Cabinetului manuscrise-carte rară, curatorul expoziției.
Dedicat marelui
cărturar român la împlinirea a 350 de ani de la naștere, evenimentul dorește să
readucă în atenția publicului sinuosul traseu biografic și politic al lui Dimitrie Cantemir, dar mai ales excepționala
sa operă, de factură enciclopedică. Expoziția reunește portrete,
manuscrise, documente istorice din scurta perioadă în care Dimitrie Cantemir a
fost domn al Moldovei, mărturii ale cronicarilor vremii, ediții facsimilate ale
manuscriselor aflate în Rusia, precum și ediții importante apărute în spațiul
românesc.
Născut la 26 octombrie 1673, ca fiu al viitorului
domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir va fi educat la Constantinopol, unde își
formează o vastă și diversă cultură. Va dori să urce pe tronul Moldovei, pentru
care se crede îndreptățit, aspirație pe care o va împlini doar pentru scurtă
vreme, în două rânduri: 1694 și 1710-1711. După înfrângerea în bătălia de la
Stănileşti (1711), este nevoit să părăsească tronul Moldovei. Pleacă în Rusia,
unde se integrează mediului cultural și politic de la Curtea Țarului Petru I,
fiind unul dintre prietenii și sfătuitorii acestuia.
Erudit prin excelență și poliglot (cunoștea latină,
greacă, italiană, franceză, turcă, arabă, persană), Dimitrie Cantemir va scrie
o operă impresionantă ca dimensiuni și tematică, ce va fi apreciată la nivel european.
Astfel, în anul 1714 este ales membru al Academiei de Științe din Berlin, fiind
considerat unul dintre marii umaniști ai epocii. Spirit enciclopedic, s-a
manifestat în domenii fundamentale ale științei, acoperind arii largi de
cunoaștere: filosofie, teologie, geografie, istorie, lingvistică, etnografie și
chiar matematică şi arhitectură. Nu în ultimul rând, muzicologie, fiind
creatorul sistemului turcesc de notare muzicală, bazat pe alfabetul otoman, și
creând el însuși compoziții muzicale.
Din imensa creație pe care ne-a lăsat-o, foarte cunoscute
publicului sunt „Divanul sau Gâlceava
înțeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul", prima sa lucrare,
scrisă la doar 24 de ani, abordând teme de teozofie și etică creștină; „Istoria
ieroglifică sau lupta dintre inorog şi corb", considerată deopotrivă un manual
politic şi un eseu filosofic, în care Dimitrie Cantemir dezbate probleme de
conducere a statului și în care face o demonstrație a calităților ideale ale domnitorului
luminat. În sens umanist, Cantemir afirmă că valorile spirituale hotărăsc
mersul istoriei, propunând în subtext o ierarhie socială bazată pe merite
intelectuale. Nu în ultimul rând, „Descriptio Moldaviae“, lucrare scrisă
la solicitarea Academiei de Științe din Berlin, „Hronicul
vechimii româno-moldo-vlahilor“, în care tratează problema originii latine a
poporului român, demonstrând continuitatea sa pe teritoriul Daciei, sau
tratatul în limba latină „Istoria creșterii şi descreșterii Imperiului Otoman",
datorită căreia și-a câștigat autoritatea de orientalist, fiind primul
savant european care a întrevăzut decăderea Imperiului Otoman.
Expoziția organizată la Biblioteca
Academiei Române deschide anul omagial dedicat lui Dimitrie Cantemir, personalitate complexă a culturii noastre și a
culturii europene, care continuă să trezească interesul istoricilor și
cercetătorilor din diverse generații.
Expoziția poate fi vizitată în perioada
17-27 ianuarie 2023, de luni până vineri, în intervalul orar 10-14. Intrarea
este liberă.
