Lansate în dezbatere publică până pe 6 martie, noile modificări din proiectul planurilor-cadru pentru liceu urmează a fi implementate începând cu anul școlar 2026-2027, iar prima generație afectată de aceste schimbări va susține examenul de Bacalaureat în acest format nou în anul școlar 2029-2030.
- Publicitate -
Prima promoție de clasa a IX-a care va urma noile planuri-cadru va intra în anul școlar 2026-2027, dacă proiectul merge conform planificării. Deocamdată au avut loc două dezbateri publice pe marginea acestor planuri-cadru, la Cluj Napoca și la București, și urmează alte două la Iași și Timișoara. Dar comunitatea profesorilor fierbe, din cauza reconfigurării celor trei segmente curriculare, respectiv trunchi comun, curriculum de specialitate și curriculum la decizia elevului din oferta școlii.
Prezent în emisiunea „Liceeni Smart”, de la Canal 33, secretarul de stat Florian Lixandru a adus o serie de clarificări asupra noii viziuni. Acesta a precizat că fiecare elev va parcurge un număr minim de ore la disciplinele din trunchiul comun, la care se adaugă un curriculum de specialitate, diferit în funcție de filieră și profil. A treia componentă a planurilor-cadru este curriculumul la decizia elevului, din oferta școlii. „Consider că această ofertă este mai generoasă în noua formulă. Practic, în clasele a XI-a și a XII-a, elevii vor putea alege între cinci și opt discipline pe care să le studieze", a declarat secretarul de stat.
Există riscul ca schimbările să fie formale
Și, în timp ce Ministerul Educației prezintă noile planuri-cadru ca un pas spre modernizarea sistemului de învățământ, liderii părinților, reuniți în Federația Națională a Părinților Edupart, transmit că există și unele aspecte problematice care trebuie analizate cu atenție.
Printr-un document făcut public federația sus-menționată a oferit atât aspecte mai puțin pozitive, dar și aspecte esențiale pozitive, precum și așteptările de la aceste modificări.
În primul rând, reprezentanții Edupart consideră că lipsește o consultare reală cu părinții și profesorii. Deși documentul este în consultare publică, există riscul ca deciziile finale să nu reflecte în mod real opiniile și nevoile celor implicați direct în educație. Părinții nu au fost consultați suficient în etapele inițiale ale elaborării acestor planuri.
Pe de altă parte, părinții sunt de părere că flexibilitatea crescută poate genera inegalități. Posibilitatea ca școlile să decidă asupra unor opționale sau să își personalizeze oferta educațională poate duce la disparități majore între unitățile de învățământ. Elevii din mediul rural sau din orașe mai mici ar putea avea un acces limitat la anumite materii și resurse esențiale pentru viitorul lor.
Mai mult, tot părinții sunt de părere că are loc o supraîncărcare mascată a curriculumului. Deși planurile-cadru promit reducerea supraîncărcării, în realitate, prin introducerea unor discipline opționale obligatorii și prin accentul pe competențe multiple, elevii ar putea ajunge să aibă același volum mare de muncă, dar sub altă formă.
În ceea ce privește autonomia crescută a școlilor, părinții elevilor se tem că poate genera dificultăți în aplicarea uniformă a noilor planuri-cadru. Unele unități de învățământ nu dispun de logistica și infrastructura necesare pentru a oferi diversitatea de cursuri propusă.
Planurile-cadru promit un Bacalaureat personalizabil, însă nu oferă încă detalii clare despre cum va funcționa acesta și ce impact va avea asupra accesului la universități.
Nu în cele din urmă, s-a pus problema riscului ca schimbările să fie doar formale. „În trecut, multe reforme curriculare au rămas doar pe hârtie, fără efecte reale în sistem. Fără o formare adecvată a profesorilor și fără investiții în infrastructură, există riscul ca aceste schimbări să nu fie aplicate eficient", se arată în documentul transmis redacției.
Așteptăm cu interes următoarea dezbatere publică, din data de 25 februarie, care va fi transmisă live de la Iași.
