Incredibil dar aproape adevărat! Calera, un start-up din Sillicon Valley (SUA), a găsit o modalitate de a "captura" emisiile de dioxid de carbon ale centralelor electrice care folosesc cărbuni și gaze și de a le închide în blocuri de ciment, folosite ulterior în construcții. Cu alte cuvinte, exact materialul care blochează segmentul construcțiilor în loc, nefăcând încă loc materialelor "verzi",
- Publicitate -
ar putea deveni cel mai eco-prietenos din lume. Cercetătorii spun că firma americană ar putea deveni primul alchimist modern, întrucât a transformat dioxidul de carbon în aur.
În prezent, industria producătoare de ciment reprezintă o sursă importantă de poluare. Centralele electrice pe cărbuni sunt chiar cei mai mari poluatori. În timp ce tot mai multe companii sunt constrân-se să își reducă emisiile de CO2, o tehnologie care transformă trendul "verde" în ceva profitabil are șanse mari să devină extrem de populară.
"Folosind noua tehnologie, cărbunele devine mai curat decât energia solară și cea eoliană", spune Vino Khosla, om de afaceri care a investit 50 milioane dolari în Calera, fiind acum unul dintre principalii acționari.
Compania a atras deja atenția mai multor investitori. Potrivit New York Times, gigantul Peabody Energy, cel mai mare producător de cărbune din lume, a anunțat că va investi 15 milioane de dolari în proiectul de cercetare al Calera.
Totuși, rezultatele testelor nu au putut fi reproduse încă la scară largă. Mai mulți experți în ciment și mediu susțin că un astfel de mix între carbon și ciment nu poate fi durabil și, cel mai important, nu va putea fi vândut foarte ușor.
"Oamenii de știință caută un mod de a prinde CO2-ul în ciment de vreo 15 ani. Să transformi asta în ceva profitabil și disponibil la scară largă este extrem de improbabil. Sunt foarte sceptic în această privință", a declarat Ken Caldeira, un reputat cercetător de la Institutul de Știință Carnegie, din cadrul universității americane Stanford.
În prezent există nenumărate proiecte care au același scop - capturarea emisiilor de CO2 și îngroparea lor, fie în pământ, fie la câțiva kilometri sub fundul mării. Toate aceste planuri sunt extrem de costisitoare și nimeni, în afară de stratul de ozon, nu va avea de profitat de pe urma lor.
"Transformând carbonul în materiale de construcții, putem face procesul de reducere a emisiilor mai atractiv din punct de vedere financiar, chiar și în locurile în care reglementările guvernamentale în domeniu nu sunt atât de dure", a precizat Brent Constantz, fondatorul și directorul executiv al Calera.
Până acum, compania nu a prezentat modul exact în care se realizează cimentul minune, însă a dat de înțeles că folosește apă de mare, care conține calciu, magneziu și oxigen. De aici ar rezulta carbonați de calciu și magneziu, folosiți ulterior în producerea cimentului. Oficialii Calera spun că, pentru început, cimentul va fi utilizat în betonări și pavări.
"Pentru a face produsul mai atractiv, vom realiza blocuri de beton compuse, 20% cimentul nostru și 80% ciment obișnuit, folosit în construcția de clădiri, poduri sau autostrăzi", a mai spus Constantz.
Cel mai mare furnizor de CO2 al Calera este o centrală electrică din Moss Landing, amplasată pe malul golfului Monterey, care folosește gaze naturale și polua extrem de puternic atmosfera.
Astăzi, conducte imense pornesc de la centrală și ajung până la facilitatea de producție a Calera. CO2-ul este pompat în tancuri imense, unde este combinat cu apă de mare. Rezultă un lichid alb, de consistența laptelui, care trece ulterior printr-o sită, transformându-se într-o substanță care seamănă cu pasta de dinți. La final, CO2-ul solidificat ajunge într-un "cuptor", unde aerul cald îl usucă. Produsul final este un agregat care poate fi amestecat cu ciment. Ba mai mult, Calera vrea să desalinizeze și să vândă apa folosită în proces.
"Primele estimări arată că reușim să capturăm cam 86% din CO2 produs de centrala electrică", spune Constantz.
Oamenii de știință spun însă că procesul chimic utilizat produce și un rest acid extrem de toxic, care ar trebui eliminat cumva, fie prin depozitarea într-un loc sigur, fie prin neutralizarea cu materiale alcaline. "Este greu să faci asta fără a cauza probleme de mediu și fără a-ți crește cheltuielile. De aceea va fi foarte greu să produci acest ciment la scară largă", mai spune Ken Caldeira. În replică, oficialii Calera au precizat că au mai multe surse de materiale alcaline și la fel de multe posibilități de a elimina în siguranță acidul rezultat.
Compania americană, care a lucrat cu Bechtel la designul și construcția unor fabrici de ciment, vrea să deschidă primul centru de producție în 2011. Acesta ar putea fi amplasat în golful Moterey. De asemenea, guvernul australian a acordat un grant pentru construcția unei fabrici de ciment lângă centrala electrică din statul Victoria.
După cu spune însuși directorul Calera, "nimeni nu o să ne creadă până când nu începem treaba".
