La sfârșitul săptămânii trecute, la Sibiu a avut loc conferința "Diversitatea culturală ca șansă pentru dezvoltare regională în Europa". Conferința a fost organizată
- Publicitate -
de Institutul pentru Relații Externe Stuttgart în colaborare cu Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României și Primăria Sibiu și s-a înscris
în programul "Sibiu - Capitală Culturală Europeană".
La nivelul work-shop-ului pe probleme de mass-media și diversitate culturală, discuțiile s-au axat, așa cum era și firesc, atât pe relația dintre comunitățile etnice și mijloacele de informare în masă, cât și pe probleme de multilingvism regional, raporturile comunităților etnice cu autoritățile, pe de o parte și cu majoritatea, pe de altă parte, importanța și oportunitatea termenilor "minoritate" și "majoritate" în contextul european actual, relațiile dintre cele două categorii sociale. Dezbaterile din cadrul work-shop-ului au fost moderate de Robert C. Schwartz, director al redacției române la Radio "Deutsche Welle", iar raportor a fost dr. Anneli Ute Gabanyi, din partea grupului de comisari pentru relații externe al UE.
"Lingua franca" în contextul diversității culturale
Discuțiile s-au purtat în jurul a patru lucrări susținute de participanți din Elveția, Germania și Albania care au tratat problema diversității culturale în raport cu mass-media, cu societatea civilă, dar și prin prisma interpretării culturii ca un catalizator în relațiile interetnice. Nu au lipsit nici semnele de întrebare lansate de unii dintre participanți. Romedi Arquint, deputat în Parlamentul Cantonului Grișunilor, în lucrarea sa, "Perceperea diversității culturale și efectele asupra societăților", și-a exprimat, la un moment dat, nedumerirea în ceea ce privește competența unui ziarist de a scrie despre o etnie căreia nu îi aparține, mergând pe exemplul unui ziarist din București care ar fi scris un reportaj despre ungurii din județele Harghita și Covasna, fără a cunoaște limba maghiară. De aici până la discuțiile pe marginea unei așa zise "lingua franca" pentru fiecare regiune în parte nu a mai fost decât un pas, lansându-se, astfel, întrebarea oportunității unei astfel de limbi, recunoscute la nivelul fiecărei regiuni. Din păcate, dezbaterile pe marginea acestui subiect nu au mers până într-acolo încât să se pună accentul și pe neajunsurile generate de necunoașterea limbii române de către cetățenii din județele Harghita și Covasna.
Presa, "al treilea ochi"
Mult mai deschisă spre diversitate culturală și mai motivantă în ceea ce privește promovarea conceptului pe care a fost gândită și conferința de la Sibiu, a fost lucrarea susținută de Christel Hartmann Fritsch, directorul Centrului de Artă și Cultură a Tineretului din Berlin care a exemplificat cu un studiu de caz care sunt manierele de colaborare la nivelul societății prin intermediul culturii și obiceiurilor fiecărei etnii conlocuitoare într-o anumită zonă. Studiul de caz a fost realizat pe o acțiune intitulată "Sărbătoarea Supei", organizată anual pe o stradă din Berlin unde trăiau reprezentanți ai mai multor etnii. Vorbitoarea a scos în evidență modul în care, de-a lungul timpului, prin această acțiune s-a reușit spargerea unor bariere și depășirea anumitor concepte în legătură cu respectivele comunități etnice. Vorbitoarea a mai subliniat în acest caz și faptul că presa a avut un rol important în organizarea și promovarea acestui eveniment.
Edmond Topi, director al Institutului de Monitorizare și Management al mass media din Tirana, a susținut lucrarea "Mass media jurnalistică și înțelegerea interetnică". Pornind de la ideea că presa este "al treilea ochi" în relațiile interetnice, Topi a subliniat rolul obiectiv pe care mass-media îl poate avea în implementarea diversității culturale.
Diversitatea culturală este un domeniu foarte vast și care generează numeroase premise. La Sibiu, concluzia de ansamblu în acest sens a fost că indiferent dacă noțiunile de "minoritate" și "majoritate" vor guverna în continuare relațiile interetnice, indiferent de competența lingvistică, în contextul european actual diversitatea culturală este parte din dezvoltarea societății, la nivelul regiunilor și în afara acestora.
La sfârșitul săptămânii trecute, la Sibiu a avut loc conferința "Diversitatea culturală ca șansă pentru dezvoltare regională în Europa". Conferința a fost organizată
de Institutul pentru Relații Externe Stuttgart în colaborare cu Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României și Primăria Sibiu și s-a înscris
în programul "Sibiu - Capitală Culturală Europeană".
La nivelul work-shop-ului pe probleme de mass-media și diversitate culturală, discuțiile s-au axat, așa cum era și firesc, atât pe relația dintre comunitățile etnice și mijloacele de informare în masă, cât și pe probleme de multilingvism regional, raporturile comunităților etnice cu autoritățile, pe de o parte și cu majoritatea, pe de altă parte, importanța și oportunitatea termenilor "minoritate" și "majoritate" în contextul european actual, relațiile dintre cele două categorii sociale. Dezbaterile din cadrul work-shop-ului au fost moderate de Robert C. Schwartz, director al redacției române la Radio "Deutsche Welle", iar raportor a fost dr. Anneli Ute Gabanyi, din partea grupului de comisari pentru relații externe al UE.
"Lingua franca" în contextul diversității culturale
Discuțiile s-au purtat în jurul a patru lucrări susținute de participanți din Elveția, Germania și Albania care au tratat problema diversității culturale în raport cu mass-media, cu societatea civilă, dar și prin prisma interpretării culturii ca un catalizator în relațiile interetnice. Nu au lipsit nici semnele de întrebare lansate de unii dintre participanți. Romedi Arquint, deputat în Parlamentul Cantonului Grișunilor, în lucrarea sa, "Perceperea diversității culturale și efectele asupra societăților", și-a exprimat, la un moment dat, nedumerirea în ceea ce privește competența unui ziarist de a scrie despre o etnie căreia nu îi aparține, mergând pe exemplul unui ziarist din București care ar fi scris un reportaj despre ungurii din județele Harghita și Covasna, fără a cunoaște limba maghiară. De aici până la discuțiile pe marginea unei așa zise "lingua franca" pentru fiecare regiune în parte nu a mai fost decât un pas, lansându-se, astfel, întrebarea oportunității unei astfel de limbi, recunoscute la nivelul fiecărei regiuni. Din păcate, dezbaterile pe marginea acestui subiect nu au mers până într-acolo încât să se pună accentul și pe neajunsurile generate de necunoașterea limbii române de către cetățenii din județele Harghita și Covasna.
Presa, "al treilea ochi"
Mult mai deschisă spre diversitate culturală și mai motivantă în ceea ce privește promovarea conceptului pe care a fost gândită și conferința de la Sibiu, a fost lucrarea susținută de Christel Hartmann Fritsch, directorul Centrului de Artă și Cultură a Tineretului din Berlin care a exemplificat cu un studiu de caz care sunt manierele de colaborare la nivelul societății prin intermediul culturii și obiceiurilor fiecărei etnii conlocuitoare într-o anumită zonă. Studiul de caz a fost realizat pe o acțiune intitulată "Sărbătoarea Supei", organizată anual pe o stradă din Berlin unde trăiau reprezentanți ai mai multor etnii. Vorbitoarea a scos în evidență modul în care, de-a lungul timpului, prin această acțiune s-a reușit spargerea unor bariere și depășirea anumitor concepte în legătură cu respectivele comunități etnice. Vorbitoarea a mai subliniat în acest caz și faptul că presa a avut un rol important în organizarea și promovarea acestui eveniment.
Edmond Topi, director al Institutului de Monitorizare și Management al mass media din Tirana, a susținut lucrarea "Mass media jurnalistică și înțelegerea interetnică". Pornind de la ideea că presa este "al treilea ochi" în relațiile interetnice, Topi a subliniat rolul obiectiv pe care mass-media îl poate avea în implementarea diversității culturale.
Diversitatea culturală este un domeniu foarte vast și care generează numeroase premise. La Sibiu, concluzia de ansamblu în acest sens a fost că indiferent dacă noțiunile de "minoritate" și "majoritate" vor guverna în continuare relațiile interetnice, indiferent de competența lingvistică, în contextul european actual diversitatea culturală este parte din dezvoltarea societății, la nivelul regiunilor și în afara acestora.
