Meteorologii nu ne dau vești deloc bune. În următoarele zile, vremea va fi înnorată, iar ploaia va continua să cadă. Așadar, luați-vă gândul de la plajă. Totuși, turiștii aflați în concediu pe litoral pot profita de moment, pentru a trage o fugă în Delta Dunării.
- Publicitate -
Chiar dacă ploaia a încurcat socotelile turiștilor, nu-i bai! Tot răul spre bine, pentru că excursiile scurte la obiectivele din Dobrogea vor completa fericit jurnalul de vacanță.
Astăzi, vă propunem o escală în Dunavățu de Jos, un vechi sătuc pescăresc, ce aparține comunei Murighiol, fiind cel mai îndepărtat loc accesibil pe șosea în inima Deltei Dunării. Aflat la o distanță de 46 de kilometri față de Tulcea și nouă kilometri față de Murighiol, Dunavățu de Jos are avantajul conexiunii directe rutiere cu Tulcea. Practic, de aici începe delta.
Ajunși la destinație, parcați mașina, luați un ghid sau o simplă hartă și nu pierdeți timpul. Puteți ajunge foarte ușor la lacul Razim și pe canalele din apropiere. Peisajul este mirific în orice anotimp, iar condițiile de cazare, foarte bune.
Amatorilor de dat la undiță, localnicii le vor indica cele mai bune zone de pescuit din Delta Dunării. Pe bazinele Dunavăț și Holbina, știuca este din abundență, iar pe brațul Sfântu Gheorghe, se poate captura crap și somn. Pescarii începători se pot delecta în zonele din apropierea pensiunilor, pe canalele Lipoveni și Dunavăț.
Iubitorii de natură au ocazia de a efectua plimbări pe canalele deltei, către Caraorman, pădurea Letea, Sulina, Sfântu Gheorghe, Roșu, Perișor, ghiolul Giscova sau lacul Razim. Neapărat, din rucsacul de călătorie să nu vă lipsească aparatul foto, pentru că peisajele pe care le veți întâlni sunt de vis.
Puteți să vă plimbați cu barca cu motor sau să trageți la rame și pe Marea Neagră. Pentru schi nautic, sfatul nostru este să așteptați sezonul viitor. Revenind pe mal, la doi pași de mare, într-o zonă sălbatică și misterioasă, vă așteaptă jokeii și căluții lor foarte frumoși, pentru un mini-curs de echitație.
În vizită la cetatea Halmyris
La doi kilometri de Murighiol, pe șoseaua spre Dunavăț, sunt ruinele cetății Halmyris. Din drumul principal, pe partea stângă, veți vedea acoperișul construit pentru protecția basilicii.
Cele mai vechi dovezi ale așezării umane de la Murighiol datează din mileniul I înainte de Cristos. Cum așezarea inițială se află pe malul Dunării, mai precis pe brațul sudic al Deltei (Sfântu Gheorghe), erau îndeplinite toate condițiile pentru un sat prosper.
Cercetările arheologice desfășurate începând cu anul 1981 au scos la iveală o puternică cetate romană, care a cunoscut mai multe etape în evoluția sa: fortificație romană de pământ (ultimul sfert al sec. I), castru de piatră - sediu al vexilației legiunilor I Italica și XI Claudia Pia Fidelis și stație a flotei Classis Flavia Moesica (începutul sec. II - al treilea sfert al sec. III d. Hr.), cetate romană târzie (al treilea sfert al sec. III - primul sfert al sec. VII d. Hr.).
Cetatea romano-bizantină are formă trapezoidală, cu o suprafață de circa două hectare, cu 15 turnuri, trei porți și trei valuri de apărare.
Principalele monumente dezvelite și, în parte, restaurate sunt Poarta de Nord, Poarta de Nord - Vest, Poarta de Vest, Edificiul nr. 1 și Basilica paleocreștină cu cripta ce adăpostește osemintele lui Epictet și Astion, creștini martirizați în cetate în timpul împăratului Dioclețian (anul 290).
Ruinele sunt recondiționate, o parte a Porții de Nord, precum și o parte a pereților au fost refăcute și se lucrează la cripta Basilicii.
