Începând cu anul 2004, la data de 9 octombrie, România comemorează, la nivel național, Ziua Holocaustului. Comemorarea victimelor din rândul Evreilor și Romilor în Al Doilea Război Mondial se face conform Hotărârii Guver-nului României. La nivel european, Holocaustul mai este amintit în 25 Aprilie, iar mondial, prin hotărârea Organizației Națiunilor Unite, în 27 Ianuarie.
- Publicitate -
În acest context, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, sâmbătă, într-un mesaj prilejuit de comemorarea Zilei Holocaustului, că împotriva intole-ranței rasiale, etnice și religioase trebuie făcut "front comun", menționând îngrijorarea legată de reapariția, în țară și în Europa, a unor mani-festări rasiste, potrivit Mediafax.
"Asumându-și partea de responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat acum o jumătate de veac, autoritățile române doresc să aducă un respectuos omagiu tuturor celor care au suferit de pe urma politicilor discriminatorii, antisemite și rasiste. Cu riscul, atât de costisitor, de a ne face să uităm că drepturile omului sunt indi-vizibile, că ura îndreptată împotriva unui grup de oameni pe care o ideologie bolnavă i-a decretat vinovați nu pentru ceea ce au făcut, ci pentru ceea ce sunt, se poate îndrepta în cele din urmă împotriva oricui, iar cercul se poate închide chiar asupra noastră înșine", a afirmat Baconschi, citat într-un comunicat al MAE remis, sâmbătă, agenției Mediafax.
Ministrul susține că pentru ca astfel de crime inimaginabile să nu se mai repete niciodată, trebuie făcut un front comun împotriva oricăror manifestări de intoleranță pe criterii rasiale, etnice, religioase sau altele. Oficialul român și-a manifestat chiar îngrijorarea în ceea ce privește "reapariția, în unele părți ale societății, la noi și chiar în țări europene, a unor manifestări sau atitudini rasiste, antisemite, xenofobe, negaționiste. Nu trebuie să așteptăm ca numărul victimelor intoleranței să atingă proporții de masă pentru a reacționa. Istoria are o funcție pedagogică și morală totodată, iar educația joacă un rol primordial în transmiterea acestui mesaj. Cunoașterea istoriei, a tradițiilor și a culturii grupurilor de populație care trăiesc alături de noi este primul pas spre înțelegerea și respectul pentru identitatea fiecăruia, iar prin acestea spre o conviețuire armonioasă și reciproc benefică", a mai afirmat Baconschi.
Potrivit MAE, marcarea acestui moment reprezintă "doar unul dintre eforturile societății românești de a menține vie memoria victimelor Holocaustului și de a preveni, prin asumarea lucidă a rănilor trecutului și educarea tinerei generații în spiritul înțelegerii și respectului față de celălalt, reeditarea crimelor și persecuțiilor animate de ură și intoleranță".
