Pentru prima oară de la încetarea celui de-al Doilea Război Mondial, Marea Neagră a devenit o zonă nesigură pentru navigația comercială, în care amenințarea o reprezintă flota de război rusească și minele marine.
- Publicitate -
„Meritul” îi revine exclusiv lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, cel care a ordonat invadarea Ucrainei. Astăzi, navele de război rusești fac legea în Marea Azov și în regiunea de nord a Mării Negre, blocând porturile Ucrainei și punând în pericol transportul maritim comercial.
Scade numărul detențiilorChiar și în aceste condiții, inspectorii Port State Control din porturile Mării Negre își fac datoria de a curăța regiunea de coșciugele plutitoare. În primele cinci luni ale anului 2022, aceștia au reținut un număr de 46 de nave pentru deficiențe. În aceeași perioadă din anii precedenți fuseseră reținute: 62 de nave în 2021; 98 de nave în 2020; 86 de nave în 2019; 131 de nave în 2018. Scăderea numărului detențiilor de la un an la altul demonstrează că exigența sporită a autorităților portuare din această zonă dă roade. Piața Mării Negre începe să se curețe de coșciugele plutitoare, de navele sub standard. Așa se explică și reducerea dramatică a numărului de accidente navale din această regiune.
Marea Neagră își câștigase, în trecut, un trist renume, fiind considerată printre cele mai periculoase din lume. Pentru numărul mare de accidente se dădea vina pe furtunile iscate din senin, care luau prin surprindere hârburile trimise pe mare, la pieire sigură.
În intervalul ianuarie – mai 2022, în topul reținerilor au condus porturile din Rusia, cu 33 de nave, fiind urmate de: România cu 12 nave, Ucraina cu 8 nave, Turcia cu 4 nave, Bulgaria cu 3 nave și Georgia cu 2 nave.
Evită porturile româneștiÎn porturile maritime românești, inspectorii Port State Control au verificat, în perioada ianuarie - mai 2022, un număr de 228 de nave, din care: 163 de nave în portul Constanța, 24 de nave în portul Galați, 24 de nave în portul Midia, 9 nave în portul Brăila, 6 nave în portul Tulcea și 2 nave în portul Mangalia. Faptul că, din cele 228 de nave inspectate, doar 12 au fost reținute, respectiv 5,26%, este cea mai bună dovadă că navele sub standardele tehnice internaționale evită porturile românești.
De regulă, cele mai multe dintre navele reținute în porturile de la Marea Neagră au depășit vârsta de 20 de ani și sunt înregistrate sub pavilioane extrem de permisive în ceea ce privește respectarea convențiilor internaționale, pavilioane aflate pe „lista neagră” a Paris Memorandum, respectiv: Tunisia, Belize, Togo, Insulele Cook, Moldova; Tanzania, Sierra Leone și Insulele Comore.
Scăderea numărului de rețineri în porturile românești, în perioada 1 ianuarie – 31 mai, de la 34 de nave în 2015, la 33 de nave în 2016, la 30 de nave în 2017, la 13 nave în 2018, la 14 nave în 2019, la 3 nave în 2020, 7 nave în 2021 și la 12 nave în 2022 demonstrează că măsurile luate de-a lungul anilor împotriva navelor sub standardele tehnice internaționale au dat roade. Acestea ocolesc porturile României.
Navele reținute în porturile românești
Cele 12 nave reținute în primele cinci luni ale anului 2022 de către inspectorii Port State Control români sunt:
- cargoul „Pallada” (2.457 tone registru brut, construit în 1968, pavilion Insulele Comore), reținut în portul Brăila;
- cargoul „Gelibolu 2” (997 tone registru brut, construit în 1983, pavilion Guineea), reținut în portul Constanța;
- bulk-carrier-ul „Meghna Fortune” (35.210 tone registru brut, construit în 2015, pavilion Bangladeș), reținut în portul Constanța;
- tancul de produse chimice „Azerbaidjan” (4.698 tone registru brut, construit în 2014, pavilion Federația Rusă), reținut în portul Constanța;
- cargoul „Ambasador S” (2.449 tone registru brut, construit în 1994, pavilion Insulele Panama), reținut în portul Constanța;
- remorcherul „Tahiti” (263 tone registru brut, construit în 1990, pavilion Ucraina), reținut în portul Constanța;
- cargoul „Dyna Bulk” (2.719 tone registru brut, construit în 1984, pavilion Sierra Leone), reținut în portul Constanța;
- bulk-carrier-ul „Brenda” (43.430 tone registru brut, construit în 2011, pavilion Panama), reținut în portul Constanța;
- cargoul „Ninova” (1.853 tone registru brut, construit în 1988, pavilion Moldova), reținut în portul Constanța;
- bulk-carrier-ul „Alam Suria” (17.986 tone registru brut, construit în 2010, pavilion Panama), reținut în portul Constanța;
- tancul petrolier „Mariya” (2.878 tone registru brut, construit în 1993, pavilion Komore), reținut în portul Constanța;
- cargoul „Diamond Arrow” (4.113 tone registru brut, construit în 1982, pavilion Togo), reținut în portul Constanța.
Noul regim de inspecții
Începând cu data de 23 martie 2017, în porturile maritime românești a fost introdus un nou regim de inspecții de Port State Control (PSC). Acesta este reglementat prin memorandumul de înțelegere adoptat împreună cu autoritățile maritime din Bulgaria, Georgia, Federația Rusă, Turcia și Ucraina.
Noul regim de inspecții are în vedere siguranța navigației, protecția mediului marin, condițiile de muncă și viață la bordul navelor, dar și necesitatea evitării competiției neloiale între porturile din zona Mării Negre. În funcție de profilul de risc al navei, se stabilesc schema inspecțiilor periodice și adiționale, precum și frecvența acestora.
Aplicarea cu consecvență a noului regim de inspecții de către toate statele din regiune va conduce la curățarea pieței Mării Negre de navele sub standard, la scăderea numărului accidentelor de navigație și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și viață ale echipajelor.
