17% dintre românii care au primit tichete de vacanță au venit pe litoral

Aproximativ 23% dintre angajații care au primit tichete de vacanță le-au folosit pentru turismul urban în ultimele 12 luni. Pe locurile următoare în topul destinațiilor se situează Valea Prahovei și Brașov (21%), stațiunile balneare (19%), stațiunile de pe litoral (17%) și București (10%), arată o analiză derulată în perioada iunie 2012 - iunie 2013, de compania Sodexo Soluții pentru Motivare. Alte destinații turistice preferate de beneficiarii de tichete de vacanță au fost mănăstirile, orașul Sibiu, Maramureș și Delta Dunării.

"Pe lângă faptul că tichetele de vacanță beneficiază în prezent de cea mai importantă facilitate fiscală din categoria beneficiilor extrasalariale, de 4.500 de lei/an/angajat, acestea reprezintă și un instrument eficient de motivare a angajaților din companiile private. Echivalentul în bani al aceleiași recompense poate fi mai ușor direcționat către nevoile zilnice ale beneficiarului, altele decât petrecerea timpului liber", declară Jean Istasse, director general Sodexo Soluții pentru Motivare.

Cercetarea Sodexo reflectă faptul că peste jumătate din beneficiarii tichetelor de vacanță provin din companiile mari, cu peste 1.000 de angajați, în timp ce 21% lucrează în companii cu 500 - 999 de angajați. Și companiile mici (10 - 49 angajați) se află în top 3, deținând 10% din cerere.

Industria chimică și metalurgică, distribuția și serviciile sunt principalele domenii de activitate ai căror angajați beneficiază de tichete de vacanță.

Pentru sumele acordate sub forma tichetelor de vacanță, angajatorii sunt integral scutiți de la plata contribuțiilor sociale, ajutându-i să realizeze economii substanțiale. De exemplu, pentru acordarea tichetelor de vacanță în cuantum de 4.500 de lei, cheltuielile totale ale angajatorului sunt mai mici cu 2.422 lei decât dacă ar opta pentru acordarea aceluiași venit net în bani. Pentru sumele primite în tichete de vacanță în limitele stabilite prin lege, angajatul plătește numai impozitul pe venit de 16%, beneficiind, în acest fel, de o putere de cumpărare mai mare cu 54% decât dacă ar primi echivalentul valoric al acestora în bani.