Destinul agriculturii dobrogene este strâns legat de Canalul Dunăre - Marea Neagră. De-a lungul lui au apărut numeroase silozuri de cereale, iar porturile de la Medgidia și Murfatlar joacă un rol tot mai mare în exportul grânelor. Pe de altă parte, tot mai mulți utilizatori sunt interesați să preia apă din Canal pentru irigarea culturilor.
- Publicitate -
Sistemul de irigații din Dobrogea, construit înainte de 1990, a fost conceput în strânsă conexiune cu Canalul Dunăre - Marea Neagră. De-a lungul acestuia au fost amplasate patru mari stații de pompare și multe altele mai mici, care asigurau apa în rețea. Prost administrată de stat, cu tot mai puțini utilizatori și lăsată pe mâna hoților, infrastructura irigațiilor a fost distrusă. Astăzi, stațiile de pompare de la Canal sunt "în conservare" și cine știe dacă mai sunt bune de ceva.
Seceta din ultimii ani a făcut să renască interesul agricultorilor pentru apa din Canal. În prezent, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile Constanța are un număr de șase contracte de irigații cu agenți economici privați și de stat.
Suprafețele de cultură irigate sunt destul de mici. Extinderea lor depinde de organizarea fermierilor în asociații care să investească în instalații și echipamente de udat, pentru a le exploata în comun. Irigațiile centralizate, cu mari pierderi și foarte costisitoare, sunt de domeniul trecutului. Fiecare asociație își va construi propriul sistem de irigații și va încerca să îl facă eficient.
Ne aflăm în fața unui proces îndelungat, care se va întinde pe o perioadă de cel puțin un deceniu. Dacă fermierii vor fi sprijiniți de guvern, de programele europene și de băncile comerciale, va dura mai puțin.
Trebuie știut faptul că apa din Canal are mai multe utilizări: la producerea apei potabile, în activitățile industriale și la generarea energiei electrice. Ca urmare a creșterii debitului Dunării, una cele două microhidrocentrale de la Agigea, care aparțin companiei Hidroelectrica - Sucursala Hidrocentrale Buzău, a fost pusă în funcțiune în urmă cu o săptămână, realizând o producție de 4 Mw/h. Pe măsură ce viitura se apropie de Cernavoda, va fi pusă în funcțiune și cea de a doua microhidrocentrală.
Contractele cu utilizatorii de apă asigură 1% din veniturile CNACN, în timp ce sumele obținute din tranzitarea Canalului de către nave reprezintă 80% din veniturile totale.
