Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin intermediul Autorităţii Navale Române (ANR), a coordonat, săptămâna aceasta, un amplu exerciţiu de căutare şi salvare pe mare, precum şi de răspuns la poluare marină. Acest exerciţiu, desfăşurat pe durata a peste 16 ore, a avut drept scop principal evaluarea eficienţei procedurilor şi planurilor de urgenţă, în conformitate cu „Planul de cooperare privind intervenţia unitară, în situaţii de urgenţă, pentru căutarea şi salvarea vieţii omeneşti pe mare" din 2013 şi „Planul naţional de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi" aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 893 din 2006.
- Publicitate -
Coordonarea operaţiunilor a fost asigurată de către Autoritatea Navală Română, sub conducerea directorului Centrului Maritim de Coordonare, Laurenţiu Borcan. Exerciţiul a implicat colaborarea activă a mai multor instituţii. Printre acestea, se numără Forţele Navale Române, Garda de Coastă, Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare, compania OMV Petrom, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră.
„Operaţiunile de intervenţie au fost realizate cu ajutorul unui dispozitiv complex, ce a inclus cinci nave de intervenţie şi un elicopter, toate mobilizate pentru gestionarea unui scenariu care a presupus simularea unui eveniment major: o explozie la o platformă fixă de producţie, urmată de un incendiu şi de dispariţia a trei persoane. În cadrul acestui scenariu, forţele implicate au desfăşurat o operaţiune de căutare şi salvare, gestionând în acelaşi timp şi un incident de poluare marină provocat de deversarea a aproximativ 50 de tone de ţiţei în mare, ca urmare a unei fisuri în conducta de transfer a platformei.
Exerciţiul a vizat, în principal, testarea capacităţilor de reacţie şi colaborare interinstituţională, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, în caz de urgenţe maritime majore. Astfel, s-a evaluat nu doar viteza de răspuns a structurilor implicate, ci şi eficienţa comunicării şi coordonării dintre acestea, în vederea asigurării unei intervenţii rapide şi eficiente în situaţii de criză. Totodată, s-a urmărit verificarea procedurilor operaţionale stabilite în planurile de cooperare şi identificarea eventualelor vulnerabilităţi care pot apărea în timpul desfăşurării unei astfel de intervenţii complexe”, au transmis reprezentanţii ANR.
Pe lângă obiectivele principale de evaluare a răspunsului în situaţii de căutare şi salvare şi poluare marină, exerciţiul a permis şi o verificare a capabilităţilor tehnice şi logistice ale structurilor implicate, inclusiv a echipamentelor de intervenţie, fluxurilor decizionale şi a sistemelor de comunicaţii.
Derularea exerciţiului a fost monitorizată în timp real de un grup de evaluare special constituit, care va avea responsabilitatea de a elabora un raport final. Acest raport va include o analiză detaliată a desfăşurării exerciţiului, a timpilor de reacţie şi a procedurilor operaţionale testate, precum şi recomandări pentru îmbunătăţirea capacităţilor de răspuns ale structurilor implicate.
