România din zilele noastre mai contează în lumea shipping-ului internațio-nal prin două resurse: forța de muncă marinărească și rețeaua de porturi maritime și fluviale. Ar putea să revină în flota mondială, dacă proiectul registrului maritim internațional nu ar fi blocat de incompetență, rea credință și fuga de răspundere.
- Publicitate -
În ultimul deceniu, statutul României de rezervor de navigatori, de exportator de competențe marinărești s-a consolidat. Patru unități de învățământ - Academia Navală "Mircea cel Bătrân", Universitatea Maritimă din Con-stanța, Colegiul Nautic Român, Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale "CERONAV" - se ocupă de creșterea și dezvol-tarea resursei umane, iar 107 agenții de crewing se ocupă de plasarea ei pe piața internațională.
Pentru România, armata de peste 34.000 de navigatori repre-zintă o mină de aur. Din salariile lor, intră circa 400 de milioane de euro pe an, în țară, în investiții, consum, impozite, taxe și accize. Câte industrii mai aduc atâta valută în România?
La această sumă se adaugă veniturile obținute de Autoritatea Navală Română de pe urma marinarilor. Iată câteva dintre tarifele percepute de această instituție, din examinarea celor ce vor să se încadreze pe diferite funcții: brevet de pilot maritim - 300 euro, certificat de capacitate - 50 euro, brevet maritim portuar - 60 euro, brevet de ofițer - 60 euro, brevet de ofițer secund - 300 euro, brevet de comandant sau de șef mecanic - 600 euro.
Pentru contribuția lor la eco-nomia națională și la bunăstarea ANR, marinarii ar trebui să se bucure măcar de un dram de atenție și recunoștință din partea acestei instituții a statului.
Ieri, a fost Ziua Navigatorului, sărbătoarea instituită de Organizația Maritimă Internațională (IMO), la conferința de la Manila, din 2010, și celebrată în fiecare an, pe 25 iunie, în întreaga lume. IMO și-a propus să facă din această zi o campanie care să-i aducă în atenția opiniei publice pe eroii shipping-ului: navigatorii. De aceea tema ei a fost "Fețele mării".
În România, evenimentul a fost marcat printr-o conferință de presă organizată de Sindicatul Liber al Navigatorilor, la "Seaman´s Club", din Constanța.
Au fost participat reprezentanți ai instituțiilor de învățământ marinăresc, ai companiilor de crewing, Ligii Navale Române, Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, companiei Coremar, navigatori români și străini, numeroși ziariști.
Adrian Mihălcioiu, liderul SLN, a subliniat contribuția navigatorilor la economia mondială, 90% din comerțul mondial realizându-se pe mare. România, a spus el, are circa 34.000 de navigatori. Dintre aceștia, 16.000 de brevetați, nebrevetați, personal auxiliar și cadeți sunt pe mare. Țara noastră asigură 10% din echipajele flotei Uniunii Europene.
Făcând referire la riscurile și pericolele cu care se confruntă marinarii, Mihălcioiu a readus în discuție situația extrem de grea a navigatorilor din zona Mării Negre. El a folosit prilejul pentru a puncta problemele care așteaptă să fie rezolvate de autoritățile române:
- ratificarea Convenției internaționale privind munca pe mare MLC - 2006, care intră în vigoare în august 2013;
- protecția socială a navigatorilor, care la vârsta de 50 de ani sunt prea bătrâni pentru a fi angajați pe mare și prea tineri pentru a fi pensionați;
- criza locurilor de practică pen-tru cadeți;
- registrul maritim internațional al României.
Dintre invitații străini, Deavid Dearshey a vorbit despre proiectul care se realizează la cererea Uniunii Europene și pe care îl coordonează din partea Federației Internaționale a Transportatorilor și Asociației Europene a Armatorilor. Studiul își propune să găsească răspunsul la problemele integrării în viața economică de pe uscat a navigatorilor care nu mai obțin contracte de îmbarcare.
Au mai rostit alocuțiuni: Florin Urziceanu - președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Crewing din România (ANACR), Laurențiu A. Lazăr - managerul general al Agenției de crewing "BarKlav România" și Stelian Cojocaru - directorul Colegiului Nautic Român.
Participanții au remarcat lipsa de la eveniment a reprezentanților Autorității Navale Române, absență care spune multe despre atitudinea acestei instituții față de navigatori și problemele lor.
