Vrem bani, asta e clar, doar că trebuie să ne alegem mai repede "cămătarul". Din câte se pare, toate organizațiile abilitate să împrumute România sunt… de treabă și se oferă să ne ajute.
- Publicitate -
Oficialii de la Bruxelles au spus că țara noastră trebuie să decidă rapid de câți bani are nevoie și de la cine vrea să îi ia.
Împrumutul extern poate fi mixt, de la Banca Centrală Europeană (BCE) și Fondul Monetar Internațional (FMI), însă președintele Traian Băsescu a declarat că refuză categoric ideea împrumutului de la FMI, pentru că îi este greu să accepte "că ne întoarcem la mijlocul anilor ’90, când România se împrumuta de la fond".
România are nevoie de circa 6 miliarde euro și ar putea urma exemplul Letoniei, care a primit un ajutor extern de 7 miliarde euro, din care 3,5 miliarde de la BCE, 2,5 miliarde de la FMI și restul de la câteva state membre ale Uniunii Europene.
Totuși, oficialii români spun că cea mai bună idee ar fi încheierea unui contract de împrumut cu UE și a unui contract de supraveghere cu FMI. În acest caz, sancțiunile (în caz de încălcare a condițiilor impuse) vor fi aplicate de FMI.
Cert este că România are nevoie cât mai repede de bani, pentru a se pune în mișcare. Până acum, guvernul Boc a cam evitat partea cu "Datul", dar și-a stabilit cu exactitate partea cu "Luatul".
Cum cei mai mulți patroni au știut să se folosească de "criză", pentru a tăia primele și salariile angajaților (deși poate în multe cazuri nu era nevoie de așa ceva), și noua coaliție a invocat același motiv, când a venit vorba să transforme promisiunile electorale în realitate, chiar dacă nu una imediată.
Cât timp e clar că avem nevoie de bani și cât timp organizațiile abilitate fac coadă ca să ne împrumute, o idee bună ar fi să acceptăm. Cum și cât contează mai puțin. Oricum nu vom obține niciodată condiții "relaxate" de creditare, "meritul" fiind tot al guvernanților, care au avut grijă să plaseze România pe locul întâi în topul țărilor cu cele mai multe proceduri de infringement la activ. Nicio altă țară nu a ignorat până acum cu atâta seninătate regulile comunității europene, deci nu trebuie să sperăm la o abordare preferențială din partea CE, BCE sau FMI. După cum au spus oficialii europeni, "Bruxelles-ul ar putea insista ca orice împrumut de la UE să fie parte a unui plan comun cu FMI, din cauza preocupărilor legate de capacitatea României de a-și pune la punct politica bugetară și cea fiscală".
Dacă suntem ajutați, nu primim banii ca un favor, ci ca o modalitate de a menține întregul mecanism comunitar în funcțiune. În schimb, dacă guvernul "se lasă greu", riscăm să nu mai primim niciun eurocent.
