Una dintre cele mai grave probleme ale planetei este creșterea organismelor statale peste capacitatea economiilor naționale de a le susține.
- Publicitate -
Dintotdeauna, instituțiile au fost tentate să-și extindă controlul asupra vieții individuale și colective a indivizilor. Pentru aceasta s-au creat noi structuri, s-au angajat armate de birocrați, contribuabilii fiind constrânși să plătească taxe și impozite tot mai mari.
Criza datoriilor suverane
Pretutindeni în lume, statele consumă mai mult decât veniturile obținute din taxe și impozite, fiind nevoite să se împrumute sau să mărească povara fiscală. În ultimul deceniu, decalajele bugetelor statale s-au amplificat, iar pe fondul recesiunii din 2009 - 2010, au devenit o amenințare la adresa economiilor naționale.
În 2010 și 2011, așa numita criză a datoriilor suverane s-a acutizat. Toată lumea a devenit conștientă că nu există alternativă și că singura soluție viabilă este de tipul "Patul lui Procust". Cheltuielile tre-buie aduse la nivelul veniturilor, iar pentru aceasta statele trebuie restructurate, redimensionate la posibilitățile economiilor naționale, și nu invers.
În România, rezolvarea acestei crize a început în prima parte a lui 2010, prin aplicarea a două tipuri de soluții. Pe de o parte, s-a trecut la creșterea fiscalității (a accizelor și a TVA, de la 19% la 24%). În același timp, a fost intensificată lupta împotriva evaziunii fiscale. Pe de altă parte, guvernul a aplicat soluțiile de reducere a cheltuielilor (tăierea salariilor bugetarilor, impozitarea pensiilor, amputarea bugetelor de asistență socială, închiderea de spitale, concedieri, introducerea normativelor de costuri la unele lucrări de investiții etc.)
Care este efectul cumulat al măsurilor aplicate până acum? Răspunsul poate fi descifrat din execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2011.
Mai aproape de țintă
Datele publicate de Ministerul Finanțelor Publice arată că deficitul a fost de 11,4 miliarde lei, respectiv 2,09% din PIB. Statul are toate șansele să se încadreze în ținta stabilită pentru acest an, de 4,4% din PIB. Trebuie reamintit că, în 2010, deficitul bugetar a fost de 6,8% din PIB, iar pentru 2012 s-a fixat nivelul de 3% din PIB.
În intervalul ianuarie - iulie 2011, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 9,4%, ajungând la 102,1 miliarde lei. În luna iulie, încasările bugetare au atins nivelul record al acestui an, de 17,1 miliarde lei, ca urmare a creșterii încasărilor din TVA (+31,1%) și accize (+22,3%).
Interesant este că încasările din contribuții de asigurări sociale s-au îmbunătățit, fiind cu 4,1% mai mari față de aceeași perioadă din anul precedent. În schimb, cele din impozitul pe profit, deși au avut o evoluție descendentă pe parcursul lui 2011, se mențin la nivelul anului precedent.
Încasările din venituri nefiscale
s-au micșorat cu 6,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, în vreme ce sumele primite de la Uniunea Europeană, în contul plăților efectuate, au crescut cu 37,4% față de aceeași perioadă a anului precedent.
În primele șapte luni ale anului, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu doar 0,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 113,5 miliar-de lei. Sporul este pus, în principal, pe seama creșterii cheltuielilor pen-tru proiecte cu finanțare europeană. Ponderea cheltuielilor în PIB a scăzut cu 1,3%.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat cu 11,5%. În cea mai mare parte, creșterea s-a înregistrat la: Ministerul Sănătății, ca urmare a reclasificării unor cheltuieli; la bugetele locale (22%), ca urmare a preluării spitalelor de către admi-nistrațiile locale; la bugetul fondului național de sănătate (13,3%), ca urmare a creșterii plăților pentru servicii medicale și medicamente.
Sub nivelul anului precedent se situează: cheltuielile de personal
(-17,8%), subvențiile (-18,9%) și asistența socială (-2,4%).
Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri UE au crescut cu 60,8% față de primele șapte luni ale anului 2010. Cheltuielile pentru investiții care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost pe primele șapte luni în sumă de 17,4 miliarde lei, față de 14,4 miliarde lei înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent.