Când vor circula trenurile cu cel puțin 60 de kilometri pe oră în România? Nici măcar ministrul transporturilor nu știe!

În aceeași zi, pregătindu-mă pentru conferința de presă a ministrului, am efectuat o vizită de documentare în triajul din stația de cale ferată Palas Constanța. Despre dezastrul de acolo mai scrisesem de-a lungul timpului. Iată, în urmă cu exact un deceniu, semnalam, într-un reportaj publicat în ediția din 7 mai 2012 a ziarului „Cuget Liber”, că rețeaua de cale ferată și instalațiile feroviare din triajul Palas au fost abandonate de CNCF „CFR” SA și că liniile lăsate în paragină și acoperite de bălării servesc drept cimitir pentru 1.272 de vagoane „uitate” de ani și ani de către CFR „Marfă”.

Recenta vizită de documentare mi-a demonstrat că, în decurs de un deceniu, proporțiile dezastrului feroviar din triajul Palas s-au amplificat. Iată, în prezent, kilometri întregi de linii de cale ferată sunt mâncați de rugină și năpădiți de bălării. Din terasamente a crescut o pădure de arbuști înalți, care sunt gata să depună mărturie că pe respectivele linii n-a mai trecut roată de tren în ultimii 20 de ani. Falnicii arbori feroviari țin umbră unui cimitir de vagoane. Dumnezeu din ceruri și hoții de pe pământ au în grijă sute, mii de vagoane. La momentul vizitei mele, ziua în amiaza mare, mai mulți indivizi călăreau trenurile părăsite, pentru a le ușura de scânduri și fiare.

La conferința de presă din portul Constanța, organizată în aceeași zi, l-am informat pe ministrul transporturilor despre cele văzute și l-am întrebat: Când veți începe lucrările în triajul Palas și când vor putea circula trenurile de marfă în România, între portul Constanța și Europa, cu cel puțin 60 de kilometri pe oră?

„Situația din Palas este similară celei pe care am avut-o în portul Constanța, unde circa 100 de linii de cale ferată au fost ocupate de vagoanele abandonate ale CFR Marfă. Știți că această companie se află într-o situație economică nefericită. Atât vagoanele sale din portul Constanța, cât și cele din triajul Palas trebuie să fie valorificate de ANAF. Deja s-a intrat în procedură acolo și îmi doresc ca ANAF să urgenteze vânzarea. Mai ales aici, în portul Constanța, unde, pe celelalte 64 de linii pe care urmează să înceapă lucrările de reparații, sunt în continuare 350 de vagoane. ANAF trebuie să înțeleagă că trebuie asigurat front de lucru pe liniile de cale ferată”, a declarat Sorin Grindeanu.

Apoi, referindu-se la creșterea vitezei pe rețeaua națională de cale ferată la cel puțin 60 de kilometri pe oră, ministrul transporturilor a afirmat: „Aș include această întrebare într-un răspuns mai larg. Noi, de vreo 25 de ani, n-am cumpărat trenuri noi de călători, în România. Nici măcar o garnitură. Anul acesta, după două decenii și jumătate, au fost contractate, de către Ministerul Transporturilor, în vederea cumpărării, primele zeci de garnituri. În zona de infrastructură feroviară, în decurs de 30 de ani, după Revoluție, s-a investit prea puțin față de necesar. Sigur, sunt și linii care au fost modernizate: București – Constanța. Sunt și altele în lucru, dar nu acoperă necesarul, mai ales că vorbim de un transport verde, care va fi finanțabil, în viitor, mult mai mult din fonduri europene decât transportul rutier. În prezent, raportul dintre transportul rutier și cel feroviar de marfă este aproape egal. Ponderea transportului feroviar a început să crească. Astăzi, chiar am avut o veste bună de la CFR Infrastructură: a fost desemnat câștigătorul licitației pentru primul lot din primul proiect finanțabil prin PNRR. Este vorba de tronsonul de cale ferată dintre Caransebeș și Arad. În acest moment, se desfășoară licitațiile pentru celelalte loturi. Încet-încet, situația infrastructurii feroviare se schimbă. Din păcate, lucrurile nu merg la fel de repede așa cum se întâmplă cu reabilitarea primelor 35 de linii din portul Constanța. Sunt proceduri ce trebui îndeplinite și vorbim de finanțări destul de mari.”

Stimați cititori, eu sunt convins că, dacă trupele Federației Ruse n-ar fi invadat Ucraina, iar mărfurile acesteia din urmă n-ar fi asaltat portul Constanța și rețeaua națională de cale ferată, guvernanții români ar fi continuat să trateze cu aceeași indiferență din ultimii 30 de ani problemele grave ale infrastructurii feroviare naționale și ale celei din portul Constanța.

Creșterea explozivă a fluxurilor de mărfuri ucrainene care au tranzitat teritoriul României în ultimele cinci luni, pe apă, pe rețeaua rutieră și feroviară, a obligat Guvernul României și Ministerul Transporturilor să vadă cu alți ochi starea infrastructurii feroviare, a rețelei rutiere, a Dunării și canalelor navigabile, a porturilor maritime și fluviale.

Sunt convins că în urma măsurilor luate de ministrul transporturilor Sorin Grindeanu, rețeaua de cale ferată din portul Constanța va fi reparată și modernizată într-un an sau doi. Dar nu este de ajuns! Porturile maritime și fluviale au nevoie de conexiuni feroviare cu țara și cu Europa, care să permită circulația trenurilor de marfă cu viteze de peste 60 de kilometri pe oră. În cât timp va fi reparată și modernizată întreaga infrastructură feroviară a țării, pentru a fi adusă la standardele europene? În 10, 15, 20 de ani? La această oră, Guvernul României și Ministerul Transporturilor nu au o strategie privind repararea și modernizarea infrastructurii feroviare naționale, transportul de mărfuri și călători pe calea ferată.