Ce spune Mihai Daraban, președintele CCINA, despre anul economic 2012

Despre perspectivele economice ale anului 2012, despre domeniile care vor aduce ceva profit anul acesta oamenilor de afaceri constănțeni, despre temerile lor și facilitățile care ar scoate pe mulți la liman am vorbit cu președintele Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, Mihai Daraban.

- Domnule Daraban, ce preconizați că se întâmplă, anul acesta, din punct de vedere economic, pe plan local și nu numai?

- Este foarte delicat de a spune ce anume. Așteptările sunt mari, ca întotdeauna. Trăim însă o criză de subfinanțare, subfinanțare a tuturor activităților economice și acest lucru ne face să ne uităm foarte atent la sistemul bancar din România care, deși aparent pare destul de solid datorită politicii Băncii Naționale, nu trebuie totuși omis faptul că din vreo 40 de bănci care lucrează în România nu mai sunt decât două bănci de stat și vreo două bănci românești. În rest sunt numai bănci care își au releele în țările vest europene și din păcate acolo este o problemă majoră. Este foarte dificil de spus cum se va termina. Este o situație delicată, o situație dată și de faptul că Europa s-a strâns puțin în jurul Germaniei și a Franței. În afara Europei, cu greu mai vedem alte produse decât cele făcute în Germania și Franța. Iată că 80% din exportul României este către vreo șase țări din Uniunea Europeană, cele două pe care le-am amintit, Germania și Franța fiind pe primele locuri. Aici este marea problemă a economiei românești. Eu văd o frică a agenților economici de a ieși către țări emergente. Chiar ieri (n.r.: joi, 2 februarie) am deschis la București forumul de afaceri româno-indian la care, din păcate, au fost mai mulți indieni decât noi. Acest lucru reprezintă un dezinteres vizavi de aceste piețe emergente.

- Așadar, putem spune că și anul acesta oamenii de afaceri preferă să nu riște?

- Dacă până în 2007 oamenii de afaceri începuseră să riște în afaceri, să investească și în alte domenii de activitate decât cele care i-au consacrat, criza economică i-a dus la o stare de prudență și cred că acum suntem într-o fază de prudență excesivă. Este și justificată, pe de o parte, de această lipsă de finanțare care nu-ți poate da aripi, chiar dacă vii cu o idee genială. Băncile sunt foarte reticente. Eu îi înțeleg pe de o parte, dar trebuie spus adevărul gol-goluț: băncile au expunere uriașă pe piața imobiliară. Au active imobilizate pe care, dacă ar fi să le execute astăzi, la prețul pieței, o să-și dea seama că trebuie să închidă. N-au înțeles băncile că piața imobiliară este ca și piața petrolului, ca și piața cimentului, ca și piața minereului, este o fluctuație de preț.

- Este nevoie disperată de anumite măsuri care să ajute mediul de afaceri?

Fără doar și poate. S-a vorbit foarte mult de creșterea consumului, care poate fi un vehicul uriaș pentru ieșirea din recesiune. Trebuie pusă însă problema: pe care consum îl încurajăm? Pe cel din cunoscutele magazine cu electronice și electrocasnice sau produse fabricate în România? Aici este marea problemă. Cred că guvernanții în primul rând ar trebui să vadă structura consumului populației, să încurajeze firme din străinătate, dar și din țară, să-și deschidă unități de producție cu acele produse specifice care sunt căutate de către consumatori. Măsurile fiscale sunt pe buzele tuturor. Totuși, dacă faci un TVA de 14%, o cotă unică de 10%, nu știu ce s-ar întâmpla cu veniturile la bugetul de stat. Cred că trebuie ajutați în primul rând producătorii de bunuri. Aici este prioritatea. Măcar ei să-și plătească TVA-ul la încasare, și nu la facturare, un lucru dorit de români de când s-a introdus TVA-ul. Ar fi un prim pas.

- Dar care sunt domeniile care vor fi cât de cât profitabile pentru constănțeni în 2012?

- Începem cu petrochimia, cu energia electrică, cu construcțiile de nave, industria alimentară, cei care se ocupă efectiv de agricultură. Agricultura totuși merge. Vorbim însă despre agricultura aceea de la mia de hectare în sus. Operatorii portuari pot avea o creștere în măsura în care economia din hinterland îi sprijină. Dacă economia națională merge, Portul Constanța și implicit operatorii portuari vor cunoaște o creștere.

- Dar în ceea ce privește microîntreprinderile constănțene, la ce să ne așteptăm?

- Microîntreprinderile, în funcție de domeniile de activitate, cunosc suișuri și coborâșuri. La microîntreprinderi este destul de delicat. Aș vrea să împart în două aceste IMM-uri. Sunt IMM-uri care s-au creat de la bun început cu ideea de a fi subcontractori a unui mare agent economic și sunt IMM-uri care s-au creat de la firul ierbii, afacere complet nouă. Aici cred că cei care au început o afacere de la firul ierbii sunt mai avantajați decât cei care sunt subcontractori ai marilor agenți economici. Pentru că în general cei care sunt subcontractori suferă din cauză că marile întreprinderi și-au redus costurile și primii de care s-au dispensat au fost ei, subcontractorii care fac parte din IMM-uri.

- Ar trebui mult mai mult încurajate aceste afaceri care pornesc de la zero?

- Ar trebui, dacă există idei, bineînțeles. Ideile de piață pot fi luate și de la casa de marcat a marilor hipermarketuri. Te duci și vezi ce cumpără românul și încerci, în măsura posibilităților, să produci ceva autohton care să bată cu prețul mărfurilor din import.

- Și lor, celor care se află la prima afacere, cum ar trebui să-i ajute statul?

- Cred că vorbim foarte mult de ajutor de la stat. Statul, în afară de măsurile fiscale care, repet, pot fi aplicabile, da sau nu, sau pot fi aplicabile secvențial, așa cum de exemplu se vorbește de TVA-ul scăzut la alimente. Se pot face niște facilități pentru o gamă de domenii de activitate. Eu înclin către sfera productivă, către cei care produc ceva, un produs finit. Repet, poate prima măsură ar trebui să fie cea cu TVA-ul, de a fi plătit la încasare și nu la facturare. E un pas, mic, dar este. Alte măsuri… măsurile sunt în rest de finanțare.

- 2012 va fi mai prost decât 2011, așa cum mulți se tem?

- Noi suntem foarte strâns legați de Uniunea Europeană, așadar trebuie văzute jocurile care sunt la nivelul UE vizavi de monedă.

- Este un an imprevizibil.

- Este un an imprevizibil. Sunt alegeri și în Franța, există și această vâltoare politică și la noi, și mai sunt țări din Uniunea Europeană care au alegeri. Și sistemul acesta democratic… nu știi cât este de benefic pentru economie, până la urmă. Aici trecem în politică. Eu nu cred că este clasa politică de condamnat nicăieri în lume, este vorba de calitatea votantului. Pentru că, pe de o parte, dacă ai pus în legea învățământului nouă clase obligatorii, atunci dacă nu ai nouă clase, nu votezi! Ai pus termenul de vârstă 18 ani? La 75 suspendă-l.

- Spre ce domenii i-ați îndruma pe constănțeni să meargă?

- Foarte mult contează ca cei care vor să se apuce de producție, să spunem producție alimentară, să se uite ce cumpără românul. Cei care vor să se apuce de produse non food, tot la fel, să se uite ce se cumpără. Trebuie să fie foarte atenți la ce cere piața. Servicii portuare spun eu că încă este loc de a îmbunătăți, de a crea. Noi nu avem o zonă în Port sau în afara portului de prelucrare finală a produselor de export și de prelucrare prealabilă a produselor care intră din import. Idei sunt multiple. Dar eu repet, trebuie văzut consumul populației pe ce este axat. Cred că de aici plecăm. Trebuie văzute necesitățile agenților economici mari, care și-au externalizat foarte multe servicii, trebuie văzut de ce au ei nevoie și de aici pleacă totul.

- De ce anume se tem anul acesta oamenii de afaceri constănțeni?

- Cred că de partea fiscală, dar și din punct de vedere al posibilităților de finanțare, aceasta fiind marea problemă.