În 2003, pe vremea când minis-tru al Finanțelor Publice era Mihai Tănăsescu (actualul reprezentant al țării noastre la FMI), s-a adoptat măsura rambursării TVA cu control ulterior. Inițiatorii susțineau că este în sprijinul agenților econo-mici și că trebuie să ne aliniem la legislația comunitară (deși Ro-mânia a fost primită abia în 2007 în Uniunea Europeană).
- Publicitate -
Ce a urmat știe toată lumea. S-a dezlănțuit jaful. Din 2003 și până astăzi, bugetul de stat este fraudat en-gros și en-detail prin metoda rambursărilor ilegale de TVA.
Măsura nu a adus mai multă operativitate în rambursarea legală a TVA. Astăzi, statul își achită datoriile față de agenții economici cu întârzieri de luni și chiar ani.
Un exemplu mai apropiat este cel al impozitului forfetar. Guvernul Boc l-a adoptat în 2009 susținând că va scoate economia subterană la suprafață și va aduce mai mulți bani la buget. Rezultatul a fost că firmele corecte au ajuns să fie dublu taxate, fiind obligate să plătească și noul impozit, și cota de 16% a impozitului pe profit.
Pentru IMM-uri a fost o lovitură cruntă. În primele 6 luni din 2009, circa 115.000 de firme au tras obloa-nele, iar multe altele și-au redus activitatea. În toamna lui 2010, Guvernul Boc a fost nevoit să pună capăt nefericitului experiment fiscal.
În plină campanie electorală, USL propune un alt experiment fiscal: introducerea cotei de 9% a TVA la produsele agricole. Nu se are în vedere ieftinirea alimentelor la raft, ci sprijinirea producătorilor agricoli autohtoni.
Conform metodologiei deja anunțate, aceștia vor înscrie pe facturile de livrare a mărfurilor cota de 24% pentru TVA, urmând ca statul să le returneze diferența până la 9%, respectiv 15%.
Prin această măsură, se urmărește aducerea la lumină a economiei negre din sectorul agricol și sprijinirea producătorului român să se dezvolte, pentru a face față competiției.
La o analiză mai profundă, sistemul cotei de 9% a TVA are o mulțime de hibe. În primul rând, aplicarea lui este legată de facturare, deci se adresează doar producătorilor agricoli cu personalitate juridică, care pot emite facturi la livrarea mărfurilor. Care este numărul acestora?
Potrivit recensământului agricol, România avea, în 2010, un număr de 30.698 de exploatații agricole cu personalitate juridică. Acestea utilizau, în medie pe unitate, o suprafață agricolă de 190,78 ha. Împreună, reprezentau 43% suprafața agricolă utilizată în România. În schimb, un număr de 3.859.043 exploatații agricole, cu o suprafață medie de 1,95 ha de teren agricol (57% din total), nu aveau personalitate juridică.
Cota de 9% a TVA se adresează doar celor 30.698 de unități agricole. Pentru a obține rambursarea TVA, restul de 3.859.043 de exploatații agricole ar trebui să dobândească personalitate juridi-că, să țină contabilitate, să plătească impozite și așa mai depar-te. Chiar dacă ar face-o, nu ar putea obține rambursarea de 15%, întrucât nu au o cifră de afaceri anuală de 50.000 de euro, pentru a fi declarate plătitoare de TVA.
Chiar și printre cele 30.698 de exploatații agricole cu personali-tate juridică sunt multe care nu realizează această cifră de afaceri.
În aceste condiții, avem de a face cu un ajutor de stat discrimi-natoriu, de care vor beneficia doar exploatațiile cu o cifră de afaceri de cel puțin 50.000 de euro.
Dar, oare, exploatațiile cu perso-nalitate juridică, care îndeplinesc condiția cifrei de afaceri, sunt interesate să lucreze la vedere, cu factură? Am mari îndoieli. Ceea ce ar obține prin returnarea a 15% din TVA este mai puțin decât câștigul realizat prin evaziune fiscală. Când nu emit facturi își însușesc, prin prețul practicat, echivalentul întregii cote de 24% a TVA și al impozitului pe profitul aferent veniturilor nefiscalizate.
Cota de 9% sporește și mai mult riscul returnărilor ilegale de TVA. Cu certitudine, diferența de 15% va deveni ținta criminalității economice.
Guvernanții acuză hiper-market-urile că resping produsele românești și le preferă pe cele străine, care intră pe piața internă fără documente legale. Ca urmare, spun ei, mărfurile producătorilor agricoli autohtoni nu pot concura cu prețurile mici ale importurilor.
Altfel stând lucrurile, ce rezolvă cota de 9% a TVA? Comercianții vor prefera, în continuare, impor-turile mai ieftine și fără facturi. Dacă nu este dublată de măsura stopării evaziunii fiscale la graniță, cota de 9% a TVA va scoate de pe piață producătorii agricoli care vor încerca să se alinieze la ea.
Inițiatorii susțin că returnarea a 15% din TVA reprezintă un ajutor pentru dezvoltarea producătorilor agricoli. Cine garantează că așa stau lucrurile? În lipsa oricărei condiționări, banii vor putea fi cheltuiți pe limuzine, vile și piscine. Ce, n-ați mai văzut așa ceva?
