Situația cercetării în agricultură este dezastruoasă, iar fondurile sunt puține și sunt asigurate în mare parte din activități proprii. Este cazul și Instituției de Cercetare - Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor "Palas", care s-a văzut în 2009, cu o reducere de 70% a fondurilor contractate de pe urma proiectelor adjudecate în cadrul programelor naționale de cercetare.
- Publicitate -
Oieria "Palas" este cel mai vechi institut din România, cu o istorie de peste 110 ani. Principala realizare a centrului din Constanța este rasa merinosul de Palas, omologată pentru prima dată în 1960. În prezent, sunt create și consolidate genetic, pentru a îndeplini condițiile de calitate de pe piața Uniunii Europene, trei linii specializate: pentru carne, lapte și o linie de ovine ce poate fi dirijată ușor fie spre producția de carne, fie spre cea de lapte.
"Liniile specializate sunt competitive la nivel internațional și în curs de omologare", a declarat pentru ziarul "Cuget Liber", Radu Răducu, directorul general al institutului.
Fondurile proprii salvează cercetarea
Finanțarea este din ce în ce mai dificilă, din cauza crizei economice. "Cam 70% din buget provine din proiectele adjudecate competițional în cadrul programelor din Planul Național de Cercetare - Dezvoltare și Inovare și Planul Sectorial de Cercetare al Ministerului Agricul-turii", a explicat Radu Răducu.
Probleme sunt numeroase, iar criza actuală nu ajută deloc rezolvarea acestora. "În urma reducerii cu 70% a fondurilor contractate pe anul 2009, a trebuit să eliminăm toate cheltuielile materiale, iar veniturile personalului au fost reduse cu 50%", a mai precizat directorul oieriei "Palas".
În plus, cheltuielile sunt semnifi-cative. Producția este ciclică, iar din valorificarea laptelui, lânii și pieii se realizează un venit de aproxi-mativ 250 lei pe cap de animal, într-un an. Cheltuielile sunt de 600 de lei pe an, pe cap de animal.
O rază de speranță
"În acest moment, cercetarea este complet desconsiderată și nu este stimulată în niciun fel, din cauza priorităților ce se schimbă din patru în patru ani. În toate țările din Uniunea Europeană, cerce-tarea e sprijinită de la bugetul național. În Franța, spre exemplu, institutul național de cercetare agricolă are asigurată finanțarea în procent de 100% de la bugetul de stat. Există doar 4.000 de angajați în cercetarea agricolă, în România, în condițiile în care doar institutul de creștere a animalelor din Franța are 6.000 de angajați în domeniu. În România, cercetarea nu pri-mește niciun leu de la buget", a afirmat Radu Răducu.
Legea cercetării agricole, promulgată recent, este o rază de speranță pentru astfel de institute de cercetare. "Finanțarea activității de cercetare va fi susținută de la bugetul consolidat al statului și va fi întărit dreptul de administrare și de menținere în patrimoniu a tere-nului folosit de institute. Nu știm în ce măsură legea va însemna o susținere imediată a unităților specializate", a mai declarat directorul general al oieriei.
Acesta a recunoscut că oieria "Palas" se confruntă cu probleme legate de atribuirea în proprietate a suprafeței de teren deținut de la înființare.
Bani mai mulți pentru zootehnie
Ce e de făcut pentru a ajuta în continuare cercetarea agricolă și crescătorii de animale? Mărirea subvenției la nivelul cuantumului din Europa de Vest este un pas important pentru reducerea cheltuielilor suportate de crescători. Prima pe cap de oaie, în România, este de 43 de lei (aproximativ 10 euro). În vest, cuantumul este cel puțin dublu.
"În opinia mea, cercetarea trebuie să fie aplicativă, în condițiile în care Uniunea Euro-peană importă 70% din necesarul de carne de oaie din Australia și Noua Zeelandă. În România sunt zece milioane de ovine și nu suntem în stare să producem o rasă pentru carne, la standardele comunitare. De asemenea, statul român are obligația, la fel ca și celelalte țări din spațiul comunitar, să subvenționeze creșterea de ovine și caprine până în momentul în care devin competitivi cu crescătorii din UE", a concluzionat Radu Răducu.
