Creștere spectaculoasă a investițiilor din transporturi! Sute de kilometri de autostrăzi și căi ferate sunt în lucru

În cei 32 de ani care s-au scurs de la prăbușirea regimului comunist, infrastructura de transport rutier și feroviar a României s-a degradat continuu. Transportul de mărfuri și de călători pe calea ferată a pierdut competiția cu cel rutier, din cauza stării dezastruoase a rețelei feroviare. În prezent, viteza medie de deplasare a trenurilor de marfă în România a ajuns la 15 kilometri pe oră.

Transportul rutier nu o duce nici el prea bine. Șoselele și autostrăzile sunt nu doar prea puține și supraaglomerate, dar mai sunt și prost întreținute. În plus dispun de prea puține dotări esențiale: refugii, parcări, moteluri, restaurante, stații de alimentare cu carburanți și curent electric. Din cauza conexiunilor terestre dezastruoase cu Europa, portul Constanța a pierdut și pierde în continuare importante fluxuri de mărfuri în favoarea altor porturi de pe continent. Acesta este unicul motiv pentru care tentativele de organizare a unor linii regulate de transport ro-ro și ferry-boat spre portul Constanța au eșuat. Când proprietarii de mărfuri au constatat că vagoanele și camioanele au nevoie de patru-cinci zile să străbată distanța dintre portul Constanța și granița de vest a României, s-au lăsat păgubași.

Întrebarea pe care și-o pun toți românii este: când vom avea autostrăzi, șosele și căi ferate sigure, moderne, bine întreținute, așa cum au celelalte țări europene? Când vor putea circula trenurile de călători și de mărfuri cu cel puțin 60 de kilometri pe oră? Dar cine să-i lămurească, dat fiind că nici guvernanții nu cunosc răspunsul?

Este drept, de când Sorin Grindeanu a preluat „cârma” Ministerului Transporturilor, investițiile în infrastructura de transport rutier și feroviar au luat avânt. Actualul ministru a venit cu o altă filosofie managerială și cu o mai mare determinare. Recent, prezentându-și viziunea privind transporturile, ministrul a declarat:

„Infrastructura mare aduce atât beneficii imediate prin crearea de locuri de muncă pe șantiere, cât și pe termen lung, prin dezvoltarea economică a regiunilor. Încă de la începutul mandatului am vrut să abordez integrat infrastructura mare de transport. Am demonstrat în opt luni de guvernare că se pot face investiții de 4,7 miliarde de euro în toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian și naval! Mă refer aici la valoarea tuturor contractelor lansate în mai puțin de un an. Numai de la începutul acestui an am lansat în licitație 332 km de autostradă! De 4 ori mai mult decât în 2021! În prezent sunt în construcție peste 200 km de autostradă și peste 61 km de drum expres, iar pentru 130 km de autostradă au fost semnate contracte!

În 2022, sunt deja în curs de modernizare 254 km de cale ferată, pentru alți 162 km au fost desemnați câștigătorii, iar pentru 166 km au fost depuse oferte. Pentru 418 km urmează să se desfășoare lucrări de reparații de tip Quick Wins și pe alți 263 km se vor desfășura lucrări de înlocuire la rând a elementelor suprastructurii. Deci peste 1.000 km de cale ferată care vor permite circulația trenurilor în condiții europene de siguranță și confort.”

Ministrul Sorin Grindeanu are planuri mari și pentru viitorul an. „În 2023, voi continua să folosesc toate resursele ministerului și am să mobilizez în continuare companiile aflate în coordonarea sa pentru a finaliza proiecte care trenează de 30 de ani.

Din 2023, toate loturile A7, de la Ploiești la Pașcani (320 km), vor fi în construcție. A început deja construcția pentru primii aproape 50 km ai A7, iar în această săptămână semnăm contracte pentru încă aproape 16 km. Este o investiție de 26 de miliarde de lei (5,2 miliarde de euro) cu bani asigurați prin PNRR. Tot anul viitor, cel mai târziu, vom semna contractele pentru secțiunile din A8, finanțate prin PNRR, adică secțiunile de capete: Târgu Mureș - Miercurea Nirajului și Leghin - Târgu Neamț. Ne propunem și modernizarea principalelor coridoare feroviare din vestul României: tronsoanele Caransebeș – Timișoara - Arad și Cluj Napoca – Oradea - Episcopia Bihor - frontiera ungară (328 km). Sunt investiții de peste 16,33 miliarde de lei (3,26 miliarde de euro), fără TVA.

În plus, în 2023 vom finaliza operaționalizarea completă a infrastructurii feroviare din portul Constanța. Am alocat, din fondul de rezervă al Guvernului, 200 de milioane de lei pentru a susține repararea celor aproape 100 de linii de cale ferată din port, care ajunseseră într-o stare tehnică dezolantă și care erau blocate de vagoane abandonate. Lucrurile se mișcă deja în direcția bună și primele 35 de linii vor redeveni operaționale încă din această toamnă, după aproape 30 de ani de paragină. Cel mai important port maritim al României are o șansă unică să devină un HUB portuar modern (platformă de distribuție – n.n.), șansă pe care nu avem voie să o ratăm!

Dezvoltarea infrastructurii are nevoie de finanțare, dar și de constructori serioși. Banii necesari sunt asigurați prin fonduri europene, iar proiectele pot avansa fără probleme. Este important însă ca și constructorii să înțeleagă responsabilitatea pe care o au atunci când semnează contracte” - a afirmat ministrul transporturilor.