Recesiunea economică i-a reamintit omenirii avantajele mersului pe bicicletă. Criza este un temeinic motiv pentru mulți dintre cei ce cred că s-au născut la volan să se lepede de sclavia automobilului, pentru a cădea în dulcea robie a pedalelor.
- Publicitate -
Civilizația bicicletei
Occidentalii (mereu ei!) au descoperit că salvarea bugetelor de familie, a stratului de ozon din atmosferă, a rezervelor petroliere ale Terrei și a sănătății omenirii stă pe șeaua velocipedelor. Baronul Karl Drais von Sauerbronn, cel ce a inventat în 1918 celebra "Laufmaschine" ("mașina de alergat", strămoșul bicicletei de azi), ar fi mândru să afle că milioane de austrieci, germani, francezi, britanici, suedezi și norvegieni loviți de criza economică sunt gata să-i ridice statuie salvatorului lor.
Pentru vestici e floare la ureche să urce în șa. Țările lor sunt pregătite să treacă la "civilizația bicicletei". Au piste speciale de-a lungul străzilor, drumurilor și șoselelor, au parcări speciale, au reguli, o cultură și un cult pentru mersul pe bicicletă.
Segmente importante din industria, serviciile, comerțul și turismul occidental sunt legate ciclism. Odată cu creșterea importanței acestuia în viața cotidiană, a sporit și cifra lor de afaceri.
Sacrificați pe altarul automobilului
În orașul Constanța, criza economică nu a dus la relansarea mersului pe două roți, cum era de așteptat. Dimpotrivă, interesul pentru acest vehicul este mai scăzut, afirmă Petrișor Haralambie, patronul firmei "HaraBike" SRL. "În primele patru luni ale anului, vânzările s-au redus cu 35% față de aceeași perioadă a anului trecut și mă aștept ca în vară să coboare la 40%."
"HaraBike" este una dintre cele mai importante firme care acționează pe piața constănțeană a bicicletelor, care asigură și service pentru produsele comercializate în multe dintre mall-urile orașului.
Cum se explică faptul că impactul crizei asupra comerțului cu biciclete este pe dos decât în Occident? "Constanței îi lipsesc benzile și parcările speciale. Nu avem un cult pentru bicicletă. Foarte puțini adulți o folosesc. Bicicleta rămâne vehiculul copilăriei" - afirmă Petrișor Haralambie.
"Criza nu-l determină pe constănțean să treacă de la mașină la bicicletă. Chiar de ar vrea, nu poate pentru că orașul nu are amenajările necesare. Pe de altă parte este și o problemă de mentalitate. În concepția multora, bicicleta se folosește numai până la vârsta de 18 ani. Foarte puțini dintre adulți revin la mersul pe bicicletă și o fac pentru a mai da câteva kilograme jos" – afirmă Lakme Regep, vânzătoare la unul din magazinele "First Bike".
Pentru că administrația locală nu face mai nimic pentru reamenajarea rețelei rutiere, nu vom avea parte de "civilizația bicicletei" la Constanța. În plus, pe măsură ce tot mai multe trotuare vor fi sacrificate pentru a face loc parcărilor auto, va dispărea și "civilizația mersului pe jos".
