Automatizările, tehnologia înaltă, inteligenţa artificială au pătruns şi în lumea navigaţiei, dar va mai trece multă vreme până când „lupii de mare” să fie înlocuiţi de roboţi. Până una alta, deşi posibilităţile de câştig pe mare sunt mult mai bune decât cele de la uscat, există o criză teribilă de personal, în special nebrevetat, o piaţă „invadată” de marinari din Asia.
- Publicitate -
În flota maritimă mondială, lucrează la ora actuală peste 1.900.000 de navigatori, dintre care peste 1.100.000 sunt nebrevetaţi şi peste 800.000 ofiţeri.
Salariul mediu pentru un timonier în industria transportului maritim este undeva în jurul a 1.700 - 2.200 de dolari cu toate celelalte sporuri incluse, ceva mai ridicat pentru navigatorii nebrevetaţi din Uniunea Europeană, categorie cu un foarte mare deficit. Cu toate acestea, tot mai puţină lume vrea să devină marinar sau motorist, să cutreiere mările şi oceanele lumii la bordul navelor, fenomen întâlnit şi în ţara noastră.
„Europa are nevoie imediată de peste 5.000 de nebrevetaţi care să provină dintr-o ţară europeană, pentru a lucra pe nave sub pavilion european în zona maritimă a continentului. Ofertele salariale pentru nebrevetaţi punte şi maşină cu experienţă şi pregătiţi să lucreze pe nave specializate sunt cu mult peste media globală şi pot atinge nivelul de 3.000 de euro pe lună şi chiar mai mult.
Situaţia pe plan mondial nu este una foarte bună din punct de vedere al forţei de muncă disponibilă în domeniul maritim. Nebrevetaţii, şi mă refer aici la cei proveniţi de pe alte continente decât Europa, sunt în număr cu mult peste oferta de locuri de muncă globală; în schimb, numărul de ofiţeri este în mare deficit.
Europa deţine prin armatorii europeni peste 40% din capacitatea de transport mondială, dar are disponibile mai puţin de 220.000 de locuri de muncă pentru navigatorii europeni.
În 2023, s-a estimat un deficit la nivel global de peste 55.000 de ofiţeri, iar pentru 2030, prognoza optimistă arată un deficit de peste 80.000 de ofiţeri.
În ceea ce priveşte personalul navigant maritim românesc, statistica este una îngrijorătoare, dar asupra acestui subiect vom reveni curând, după o analiză în detaliu”, a declarat preşedintele Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, şef al Inspectoratului ITF România.
Scoşi de pe piaţă pentru 5-10 dolari
Cum s-a ajuns aici? În niciun caz peste noapte, este mai degrabă o consecinţă a unei strategii greşite.
„În urmă cu ani buni, existau foarte mulţi nebrevetaţi europeni, iar practica armatorilor a fost de a le oferi salarii mici, doar ofiţerii fiind în preţul pieţei. Au apărut apoi ofertele de personal din China, Filipine, India sau Pakistan, mai ieftine, dar nu semnificativ. Salariile asiaticilor erau mai mici cu 5-10 dolari pe lună, nu era o avere, însă, făcând un calcul global pe an, pe flotă, însemna o economie semnificativă pentru armator. Filipinezii, de exemplu, stau şi câte 9-10 luni la navă, deci se mai fac economii şi în ceea ce priveşte schimbul de echipaj.
Astfel, nebrevetaţii europeni au fost scoşi de pe piaţă şi abia acum realizăm ce greşeală s-a făcut şi câtă nevoie există de aceşti navigatori.
Tot mai puţini tineri îşi doresc să devină marinari, timonieri, chiar dacă ar putea ajunge la un salariu lunar de 3.000-3.500 de euro. Un motiv ar fi acela că, spre deosebire de anii 90, diferenţa dintre venitul pe mare şi cel de pe uscat s-a mai redus”, a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, liderul de sindicat.
Pronostic pentru viitor
În privinţa „asaltului” tehnologiei, a implementării inteligenţei artificiale în tot mai multe sectoare, Adrian Mihălcioiu spune că, cel puţin în viitorul apropiat, nu se pune problema de a nu mai avea nevoie de navigatori.
„Din contră, există o mare cerinţă pe piaţă, capacitatea de transport a crescut, pe mare se transportă tot mai multă marfă, aşa că sunt necesare şi mai multe nave, şi mai mulţi navigatori.
Însă, o atenţie sporită trebuie acordată noilor pericole de la bord, complet diferite faţă de cele de acum 20-30 de ani. Dincolo de izolare, s-au redus timpii de operare, s-au scurtat vizitele la navă, imposibilitatea de a mai coborî pe uscat, pentru că navele stau tot mai puţin la cheu, imposibilitatea de a merge la doctor etc.”, a explicat şeful ITF România.