Cum va crește economia românească în 2016 și 2017

Prognoza de primăvară a Comisiei Europene confirmă perspectivele de dezvoltare pe termen mediu pentru România. Pentru țara noastră se prevede o creștere a PIB de 4,2%, în 2016 (a doua cea mai mare creștere din UE după Irlanda) și de 3,7%, în 2017 (a doua cea mai mare creștere după Luxemburg). Creșterea agregată la nivelul UE este prognozată la 1,9%, în 2016, și la 2%, în 2017.

Documentul confirmă perspectivele de dezvoltare evidențiate în Programul de convergență 2016 - 2019, precum și posibilitatea ca România să aibă una dintre cele mai bune evoluții economice din UE, chiar dacă incertitudinile sunt mai mari.

De asemenea, prognoza ilustrează caracterul sustenabil al creșterii economice, confirmată și de perspectivele stabile privind piața muncii.

Creșterea economică se bazează atât pe consumul privat, care se va majora cu 6,9%, în 2016, și cu 5%, în 2017, cât și pe investiții. Formarea brută de capital fix ar putea crește cu 5,5%, în 2016, și cu 6,1%, în 2017.

Exportul de bunuri și servicii se majorează în continuare semnificativ cu 4,5%. anul acesta. și cu 4,8%, anul viitor. Această evoluție a exporturilor atenuează creșterea importurilor prognozată la 9,8%, în 2016, și la 7,6% în 2017. Astfel, deficitul de cont curent se menține sub pragul de 3% din PIB.

Rata inflației va rămâne negativă până la jumătatea acestui an, ca urmare a reducerii TVA la alimente cu 15%, de la 1 iunie 2015, dar și al aplicării unei cote reduse cu 4% a TVA, la restul mărfurilor și serviciilor, începând cu 1 ianuarie 2016. În a doua jumătate din 2016, rata inflației va reveni la valori pozitive, astfel încât media anuală este estimată la -0,6%. Inflația medie pentru anul viitor crește la 2,5%, ținând cont inclusiv de o reducere a TVA de la 20% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2017.

Pentru deficitul bugetului general consolidat, calculat după metodologia ESA, Comisia Europeană prevede îmbunătățiri atât în 2016 (-2,8% din PIB față de -3,0% în prognoza de iarnă) cât și în 2017 (-3,4% din PIB față de -3,8% în prognoza de iarnă). De asemenea, Comisia Europeană notează că principalul risc al proiecției bugetare îl reprezintă inițiativele legislative care pot conduce la creșterea cheltuielilor sau diminuarea veniturilor bugetare în contextul alegerilor locale și parlamentare din acest an.