La începutul lui decembrie 2024, „efectul Georgescu“ arunca în aer economia românească. Mediul de afaceri, cel generator de locuri de muncă și de plusvaloare, era cel mai afectat de instabilitatea politică și, din păcate, istoria se repetă. Căderea Guvernului Bolojan a provocat din nou incertitudine, iar la Constanța, în rândul antreprenorilor, sunt două opinii principale, diametral opuse, pe acest subiect.
- Publicitate -
Ca de fiecare dată când politicienii își reglează conturile între ei, românii de rând sunt cei care achită nota de plată pentru acest „festin“. În timp ce, la nivel înalt, se trag sfori, se fac și se desfac alianțe, se schimbă majorități parlamentare și se prăbușesc guverne, la „firul ierbii“, lucrurile se complică, pentru că aceste decizii macro produc efecte vizibile, rapide și dăunătoare pentru vistierii.
A căzut săptămâna aceasta Guvernul Bolojan. Pentru unii, o mare surpriză, pentru alții, o mișcare previzibilă. Cert este că politicienii n-au învățat nimic din experiențele anterioare, au provocat o nouă criză, iar mediul de afaceri este din nou dat peste cap, năucit de incertitudine. La Constanța, în rândul antreprenorilor, se conturează deja două direcții: unii regretă, alții salută plecarea lui Bolojan din fruntea Guvernului.
Vorba cu bucuria proștilor...
O vorbă din bătrâni spune că schimbarea conducătorilor este bucuria proștilor, iar cu acest principiu sunt de acord o serie de administratori de firme din Constanța.
„Cred că stabilitatea, predictibilitatea sunt elemente foarte importante atunci când pornești într-o afacere. Îți faci un plan de investiție, îți calculezi pașii, îți socotești cheltuielile de personal, dezvolți parteneriate cu furnizori și beneficiari. Din păcate, în România ultimilor ani, au existat prea multe momente de instabilitate și, dincolo de deficitul de imagine care apare în special în relația cu partenerii din străinătate, sunt problemele care ne afectează direct. Leul își pierde din putere, cresc ratele la bănci, scad încasările și profitul. Trebuie să fii puțin inconștient să susții asemenea fluctuații pe piața de business, mai ales atunci când nu ești racordat la conducta banilor publici", a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber“, Ion Luca, antreprenor constănțean.
„Sper ca situația să se stabilizeze rapid. Vedem cu toții ce s-a întâmplat cu euro, crește în fiecare zi, iar noi avem credit la bancă pentru utilaje în euro. Iar banca nu ține cont că este un premier sau altul, își vrea doar banii la timp", adaugă Adrian Pascu, reprezentat al unei firme din sectorul agricol.
Un sentiment de frustrare
La polul opus, sunt voci care nu regretă chiar deloc plecarea lui Bolojan, marea majoritate provenind din rândul firmelor mici și mijlocii.
„Fiscalitatea excesivă ne-a îngenuncheat. Muncim, încasăm, strângem banii, dar la final de trimestru, când tragem linie și socotim cât avem de dat stat - taxe, impozite - ne apucă plânsul. Ne-am dorit de la guvernanți să se aplece mai mult către noi, angajatorii care plătim, două, trei, cinci salarii, dar din contră, atunci când a fost de tăiat sau de pus un bir în plus, cu noi s-a început. Și nu s-a mai continuat către firmele mari sau multinaționale, ceea ce a creat un sentiment de frustrare. Poate că va veni cineva care să sprijine mai mult mediul de afaceri, de Bolojan și echipa lui ne-am convins. Că va fi mai bine sau mai rău, vom vedea", este de părere Ionel Nicoară, administratorul unei firme din Constanța.
Programe care trebuie să meargă înainte
Realitatea zilei surprinde România într-un moment fragil, care se vede în cursul valutar, în randamentele titlurilor de stat și în credibilitatea țării în fața investitorilor. Reprezentanții mediului de afaceri așteaptă de la noul guvern eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri din 2027, pentru a debloca capital esențial pentru investiții, predictibilitate fiscală pe termen mediu și lung, fără noi taxe, accelerarea investițiilor în infrastructură energetică și de transport.
De asemenea, se dorește accelerarea programelor de sprijin pentru economie, în special a celor destinate firmelor mici și mijlocii.
