Ministrul mediului, Attila Korodi, decretează mobilizarea națională Deșeurile electrice și electronice din cele 8.176.000 locuințe ale României trebuie scoase în stradă, pe 3 noiembrie fix Primarii Mangaliei și Medgidiei nu au auzit de o asemenea măsură r Munții de deșeuri din cele 13.832 localități ale țării trebuie transportați la cele 182 centre de colectare funcționale

# Campania pompieristică de colectare va spori mizeria din România.

În anul 2005, Guvernul Tăriceanu a adoptat Hotărârea nr. 448 prin care a instituit sistemul de gestiune a deșeurilor electrice și electronice. Actul normativ are două ținte principale: niciun echipament de acest gen nu trebuie să mai ajungă la gunoi și cât mai multe dintre componentele echipamentelor scoase din uz să fie reintroduse în circuitul economic. O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, colectarea, valorificarea, reciclarea, refolosirea, eliminarea și tratarea deșeurile de echipamente electrice și electronice au devenit obligatorii pentru țara noastră.

Veriga slabă

Partea cea mai simplă a acestui mecanism a fost instituirea așa numitei "taxe verzi", colectată de comercianți la vânzarea noilor produse. Sumele strânse urmează să asigure finanțarea, în parte, a mecanismului.

Veriga slabă a sistemului rămâne, însă, colectarea aparaturii. La nivel național există doar 217 astfel de centre, dintre care doar 182 sunt funcționale. Numărul lor este insuficient pentru cele 13.832 localități existente în țară, dintre care 263 sunt orașe, respectiv: un oraș foarte mare (cu peste 1.000.000 de locuitori), 33 orașe mari (100.000 – 999.999 locuitori), 85 orașe mici (20.000 – 99.999 locuitori) și 154 orașe mici (sub 20.000). După cum se vede, numărul centrelor de colectare este mic nu doar față de totalul localităților țării, ci și față de cel al orașelor. Pentru ca sistemul să funcționeze, ar fi trebuit ca locuitorii din peste 13.600 de localități să transporte deșeurile, pe banii lor, la punctele de colectare aflate, la mari distanțe, în alte localități.

Mobilizare națională

Ieri, ministrul mediului, Attila Korodi, a anunțat, triumfător, că a eliminat și această piedică: "Am luat legătura, în săptămânile care au trecut, cu mai mulți primari din România și am decis ca, în data de 3 noiembrie, să demarăm marea operațiune a strângerii deșeurilor electronice din țara noastră. Asta înseamnă că, în acea zi, orice român, care vrea să se debaraseze de echipamentele electronice din gospodăria sa, nu trebuie să facă altceva decât sa le scoată în fața blocului sau în fața casei în care locuiește. În aceeași zi, societățile de salubrizare vor strânge toate aceste deșeuri și le vor transporta spre centrele de colectare. Va fi o zi de mobilizare la scara națională, în care actorii principali vor fi primarii, societățile de salubrizare și desigur și organizațiile colective". Acțiunea ar urma să se repete o dată pe lună sau pe trimestru a anunțat ministrul.

Dacă este să dăm crezare ministrului, în fața celor 8.176.000 locuințe din România, din care 4.406,508 sunt în mediul urban și 3.769.979, în cel rural, în ziua de 3 noiembrie, vor fi depozitate frigiderele, congelatoarele, mașinile de spălat rufe, aragazurile, radiatoarele, sobele electrice, cuptoarele cu microunde, calculatoarele, ceasurile deșteptătoare, faxurile, telefoanele, televizoarele, aparatele video, instrumentele muzicale și lămpile de iluminat fluorescente scoase din uz. Iar firmele de salubritate, stimulate de primari, își vor scoate lucrătorii, dotați cu camioane, tractoarele și remorci, să colecteze munții de electrice și electronice. Apoi, zecile de mii de mijloace de transport din cele 13.832 localități vor goni spre cele 182 de centre de colectare funcționale să predea deșeurile.

S-au crucit!

La Constanța, conducerea societății de salubrizare "Polaris" a purtat discuții cu primăria pentru organizarea campaniei de colectare, dar nu după metoda anunțată de ministrul Attila Korodi. Virgil Radu, director exploatare în cadrul unității, a declarat, pentru "Cuget Liber", că se intenționează organizarea colectării pe cartiere, cu programarea pe zile și că urmează să se analizeze și modul de recuperare a cheltuielilor.

Dumitru Moinescu, primarul Medgidiei, s-a crucit când a aflat de campania lui Korodi. "Cu noi nu s-a discutat această problemă" – a declarat el. Edilul este convins că scoaterea deșeurilor în fața locuințelor este o soluție proastă, căci, în loc să ia drumul stabilit de lege, vor fi preluate de colectorii neautorizați.

Nici primarul Mangaliei, Zanfir Iorguș, nu știa nimic despre intențiile ministrului mediului. El a declarat că municipalitatea pregătește un sistem de colectare pe asociații de locatari. La fiecare ghenă de gunoi vor fi amplasate containere din plasă, în care vor fi depuse deșeurile din plastic, hârtie și metal, aparatura electrică și electrocasnică. Acestea vor fi selectate de societatea de salubritate, fără a se percepe costuri în plus. Deja, primele cinci containere au fost fabricate, a declarat Iorguș.

Efecte perverse

Exemplele prezentate sunt edificatoare pentru modul în care "marea campanie" este organizată. Preocuparea ministrului Attila Korodi este lăudabilă, dar o asemenea mobilizare are prea puțini sorți să dea rezultate la scară națională. Prost gândită și pregătită în pripă, fără o bază materială și umană adecvată, mega-acțiunea nu va da rezultatele așteptate. Dimpotrivă, va avea efecte perverse. Ea va genera disconfort, nemulțumire și critici la adresa Ministerului Mediului, căci deșeurile odată ajunse în stradă și neridicate, vor spori, peste măsură, mizeria ce domnește în România.

# Campania pompieristică de colectare va spori mizeria din România.

În anul 2005, Guvernul Tăriceanu a adoptat Hotărârea nr. 448 prin care a instituit sistemul de gestiune a deșeurilor electrice și electronice. Actul normativ are două ținte principale: niciun echipament de acest gen nu trebuie să mai ajungă la gunoi și cât mai multe dintre componentele echipamentelor scoase din uz să fie reintroduse în circuitul economic. O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, colectarea, valorificarea, reciclarea, refolosirea, eliminarea și tratarea deșeurile de echipamente electrice și electronice au devenit obligatorii pentru țara noastră.

Veriga slabă

Partea cea mai simplă a acestui mecanism a fost instituirea așa numitei "taxe verzi", colectată de comercianți la vânzarea noilor produse. Sumele strânse urmează să asigure finanțarea, în parte, a mecanismului.

Veriga slabă a sistemului rămâne, însă, colectarea aparaturii. La nivel național există doar 217 astfel de centre, dintre care doar 182 sunt funcționale. Numărul lor este insuficient pentru cele 13.832 localități existente în țară, dintre care 263 sunt orașe, respectiv: un oraș foarte mare (cu peste 1.000.000 de locuitori), 33 orașe mari (100.000 – 999.999 locuitori), 85 orașe mici (20.000 – 99.999 locuitori) și 154 orașe mici (sub 20.000). După cum se vede, numărul centrelor de colectare este mic nu doar față de totalul localităților țării, ci și față de cel al orașelor. Pentru ca sistemul să funcționeze, ar fi trebuit ca locuitorii din peste 13.600 de localități să transporte deșeurile, pe banii lor, la punctele de colectare aflate, la mari distanțe, în alte localități.

Mobilizare națională

Ieri, ministrul mediului, Attila Korodi, a anunțat, triumfător, că a eliminat și această piedică: "Am luat legătura, în săptămânile care au trecut, cu mai mulți primari din România și am decis ca, în data de 3 noiembrie, să demarăm marea operațiune a strângerii deșeurilor electronice din țara noastră. Asta înseamnă că, în acea zi, orice român, care vrea să se debaraseze de echipamentele electronice din gospodăria sa, nu trebuie să facă altceva decât sa le scoată în fața blocului sau în fața casei în care locuiește. În aceeași zi, societățile de salubrizare vor strânge toate aceste deșeuri și le vor transporta spre centrele de colectare. Va fi o zi de mobilizare la scara națională, în care actorii principali vor fi primarii, societățile de salubrizare și desigur și organizațiile colective". Acțiunea ar urma să se repete o dată pe lună sau pe trimestru a anunțat ministrul.

Dacă este să dăm crezare ministrului, în fața celor 8.176.000 locuințe din România, din care 4.406,508 sunt în mediul urban și 3.769.979, în cel rural, în ziua de 3 noiembrie, vor fi depozitate frigiderele, congelatoarele, mașinile de spălat rufe, aragazurile, radiatoarele, sobele electrice, cuptoarele cu microunde, calculatoarele, ceasurile deșteptătoare, faxurile, telefoanele, televizoarele, aparatele video, instrumentele muzicale și lămpile de iluminat fluorescente scoase din uz. Iar firmele de salubritate, stimulate de primari, își vor scoate lucrătorii, dotați cu camioane, tractoarele și remorci, să colecteze munții de electrice și electronice. Apoi, zecile de mii de mijloace de transport din cele 13.832 localități vor goni spre cele 182 de centre de colectare funcționale să predea deșeurile.

S-au crucit!

La Constanța, conducerea societății de salubrizare "Polaris" a purtat discuții cu primăria pentru organizarea campaniei de colectare, dar nu după metoda anunțată de ministrul Attila Korodi. Virgil Radu, director exploatare în cadrul unității, a declarat, pentru "Cuget Liber", că se intenționează organizarea colectării pe cartiere, cu programarea pe zile și că urmează să se analizeze și modul de recuperare a cheltuielilor.

Dumitru Moinescu, primarul Medgidiei, s-a crucit când a aflat de campania lui Korodi. "Cu noi nu s-a discutat această problemă" – a declarat el. Edilul este convins că scoaterea deșeurilor în fața locuințelor este o soluție proastă, căci, în loc să ia drumul stabilit de lege, vor fi preluate de colectorii neautorizați.

Nici primarul Mangaliei, Zanfir Iorguș, nu știa nimic despre intențiile ministrului mediului. El a declarat că municipalitatea pregătește un sistem de colectare pe asociații de locatari. La fiecare ghenă de gunoi vor fi amplasate containere din plasă, în care vor fi depuse deșeurile din plastic, hârtie și metal, aparatura electrică și electrocasnică. Acestea vor fi selectate de societatea de salubritate, fără a se percepe costuri în plus. Deja, primele cinci containere au fost fabricate, a declarat Iorguș.

Efecte perverse

Exemplele prezentate sunt edificatoare pentru modul în care "marea campanie" este organizată. Preocuparea ministrului Attila Korodi este lăudabilă, dar o asemenea mobilizare are prea puțini sorți să dea rezultate la scară națională. Prost gândită și pregătită în pripă, fără o bază materială și umană adecvată, mega-acțiunea nu va da rezultatele așteptate. Dimpotrivă, va avea efecte perverse. Ea va genera disconfort, nemulțumire și critici la adresa Ministerului Mediului, căci deșeurile odată ajunse în stradă și neridicate, vor spori, peste măsură, mizeria ce domnește în România.