Reabilitarea Tunelului Palas/Carol I avansează, ce-i drept cu viteza melcului. Construit între anii 1896 şi 1900, a fost abandonat de aproximativ trei decenii, iar ideea „reactivării” sale a apărut odată cu izbucnirea războiului din Ucraina. Portul Constanţa a devenit principalul punct strategic la Marea Neagră, s-au făcut şi se fac în continuare investiţii masive în infrastructură, inclusiv în zona feroviară, totul pentru a face culoar mărfurilor (şi nu numai!) spre/dinspre Europa.
- Publicitate -
Paşi mici, dar sperăm siguri pentru asigurarea celui de-al doilea acces feroviar în Portul Constanţa. Tunelul Palas sau Carol I, cum a fost numit la inaugurarea din 1907, primul tunel feroviar urban din România, aflat la ora actuală într-o stare jalnică, plin de bălării şi blocat cu porţi metalice şi sârmă ghimpată, ar putea reveni curând funcţional, dacă planurile autorităţilor vor decurge fără perturbări.
Astfel, după parcurgea mai multor etape de „hârţogărie”, în cursul lunii octombrie, Sucursala Regională Căi Ferate (SRCF) Constanţa va iniţia procedura de licitaţie pentru contractarea proiectării şi execuţiei obiectivului de investiţii „Reabilitarea şi electrificarea liniei cf 816 Palas- Port A, consolidare tunel km 224+670/225+160 pentru a asigura al doilea acces feroviar în Portul Constanţa".
„Investiţia are ca principal scop reabilitarea şi electrificarea liniei cf 816 Palas-Port A, consolidarea tunelului de la km 224+670/225+160, care va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării economice din zonă, datorită creării oportunităţilor de locuri de muncă legate de lucrările de construcţie şi asigurarea transferului rapid de mărfuri între staţia Palas şi Portul Constanţa.
Principalele beneficii aşteptate prin implementarea proiectului sunt:
- Creşterea capacităţii de transport marfă către Portul Constanţa;
- O legătură sigură şi funcţională pentru traficul feroviar, facilitând manipularea rapidă şi eficientă a mărfurilor către şi dinspre port;
- Accesibilitatea şi conectivitatea conexiunii feroviare a Portului Constanţa cu reţeaua centrală de transport;
- Eliminarea blocajelor din Zona A a Portului Constanţa;
- Îmbunătăţirea şi menţinerea calităţii infrastructurii în ceea ce priveşte siguranţa, securitatea, eficienţa;
- Posibila atragere a noilor investitori în zona respectivă, îmbunătăţind astfel piaţa locală/regională a forţei de muncă”, au explicat reprezentanţii SRCF Constanţa.
În teorie, lucrările efective ar putea începe în primul semestru al anului viitor, asta dacă nu vor apărea contestaţiile procedurilor licitaţiei. Cert este că există documente importante, precum avizul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, emis în iulie 2024, sau cel interministerial de avizare lucrări publice de interes naţional, obţinut în august 2024.
De asemenea, prin Hotărârea de Guvern 1298 din 23 octombrie 2024, au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai acestui obiectiv de investiţii. Valoarea totală a proiectului este de 753.806.00 lei, TVA inclus, iar durata de proiectare şi execuţie, de 30 de luni, din care şase luni proiectare şi 24 luni execuţie.
Perioada de garanţie este de 60 de luni calendaristice de la recepţia la terminarea lucrărilor.
Blocat cu garduri metalice
Tunelul are lungimea de 490 metri şi a fost proiectat de inginerul Anghel Saligny. Este inclus în categoria lucrărilor de artă din Patrimoniul Naţional, prin soluţia arhitectonică a portalelor şi prin cea inginerească a secţiunii transversale, respectiv căptuşeală integrală din zidărie de piatră de talie.
În 1992, în urma ploilor torenţiale, a fost inundat, rămânând ani buni abandonat. Abia în anul 2011, compania feroviară naţională a decis să efectueze lucrări de reparaţii, şi asta după ce au apărut temeri că anumite probleme structurale ar fi putut pune în pericol clădirile situate în zona de deasupra lui. Trebuie precizat că, în subteran, construcţia traversează două cartiere (Gară, Abator), porneşte din apropierea Gării, trece pe lângă spitalul CFR, pe sub bulevardul 1 Mai, şi ajunge în Portul Constanţa, în dreptul Porţii 4.
Experţii au stabilit că nu există niciun fel de pericol în ceea ce priveşte structura de rezistenţă, singurele probleme fiind cele de hidroizolaţie. Tunelul a fost drenat, şinele de cale ferată, demontate, iar intrările, blocate cu garduri metalice.
