Criza economică internațională a readus în prin plan rolul statului în susținerea mediului de afaceri aflat în pericol, în reglarea mecanismelor de piață care nu mai funcționează. Astăzi, intervenționismul de stat în economie nu mai este criticat de nimeni. Dimpotrivă, toată lumea așteaptă ca statul să intervină prin pârghii fiscale și bugetare, prin politica investițiilor și cea a băncii centrale, prin intermediul ajutoarelor și garanțiilor.
- Publicitate -
În slujba mediului de afaceri românesc
"Eximbank România" este o bancă de stat. Ce rol va juca în noul context economic? – l-am întrebat pe Ionel Ștefan, directorul direcției de analize credite. "Banca noastră va continua politica de susținere a IMM-urilor, a mediului de afaceri românesc și, nu în ultimul rând, a companiilor care exportă - a declarat bancherul. În contextul crizei, produsele cu care venim pe piață în sprijinul IMM-urilor sunt: finanțările directe, și cele indirecte în lei. Cea de a doua categorie se referă la: compensarea dobânzii și garanții acordate în numele și contul statului. Băncile comerciale, după părerea mea, au cam făcut un pas înapoi în procesul de creditare. În calitatea noastră de bancă românească, cu capital de stat nu putem decât să ne implicăm și mai mult în susținerea mediului de afaceri din țara noastră, fie pentru sprijinirea dezvoltării afacerilor în interiorul țării prin produsele enumerate anterior, fie prin asigurarea în numele și contul statului a riscului de neîncasare pe piețele externe, cu risc ridicat."
Politica dobânzilor subvenționate
"Eximbank România" are un statut aparte. Pe de o parte, ea lucrează cu fondurile statului, iar pe de altă parte, cu fondurile proprii, ca orice societate comercială. În cazul în care este vorba de implicarea statului în politica de creditare, nu numai că dobânda este mică, dar mai este și subvenționată. Astfel, din dobânda practicată pe piață se reduc 5 procente. În schimb, dobânda la creditele acordate din surse proprii se calculează ca la orice bancă comercială.
Nu orice se creditează din bani publici. "Avem o politică coerentă. Nu mergem pe orice domeniu de activitate, ci sprijinim acele domenii pe care statul dorește să le încurajeze. Sunt suficienți banii puși la dispoziție de către stat pentru a susține mediul de afaceri" - afirmă Ionel Ștefan.
Credite pentru cei puternici
Cum va evolua piața creditelor în 2009? - l-am întrebat pe bancherul constănțean. "După părerea mea, băncile comerciale stau în expectativă – a răspuns interlocutorul nostru. Nu vor avea aplombul pe care l-au avut până acum în acordarea creditelor. Vor măsura de zece ori și vor tăia o singură dată. Mediul de afaceri, din păcate, va avea de suferit nu doar din cauza prudenței excesive a băncilor, ci și pentru că piețele sunt în declin."
Totuși, în ciuda scăderii apetitului pentru creditare, băncile continuă să atragă bani de la populație și agenții economici, la dobânzi din ce în ce mai ridicate? Ce fac cu aceste resurse bănești atât de scumpe?
"Vor fi plasate cu dobânzi ridicate. Banii nu vor putea fi accesați decât de societățile cu un grad de profitabilitate ridicat. Firmele care merg pe o marjă de profit mică, care nu pot suporta costurile financiare, nu pot obține împrumuturi" - afirmă Ionel Ștefan.
Prudență în exces
Politica dobânzilor înalte, promovată de băncile comerciale din România, pare a fi în discordanță cu ceea ce se întâmplă în multe părți ale lumii. În SUA, în Europa, băncile centrale au micșorat dobânzile de politică monetară și acest lucru a avut ecou pe piața creditelor. În sistemul bancar românesc, prudența continuă să fie excesivă, fapt reflectat de dobânzile foarte mari,
"Politica BNR, de majorare a rezervei minime obligatorii era foarte criticată până anul acesta, în special de către băncile comerciale – spune bancherul. Până la urmă s-a dovedit a fi o măsură foarte bună. Acum, bani strânși la BNR constituie un sprijin, căci ceea ce lipsește e lichiditatea. BNR are o resursă pe care o pune la dispoziția sistemului financiar românesc. În alte părți, nu a fost așa ceva, statul fiind obligat să intervină prin alte mijloace de susținere. BNR a redus nivelul rezervei minime obligatorii, dând posibilitate băncilor să aibă la dispoziție mai mulți bani, pe care să-i plaseze în piață."
Opinia noastră este că plusul de lichiditate adus de această măsură nu va fi suficient pentru a determina băncile să-și modifice politica de creditare. Câtă vreme vor continuă să atragă economiile populației la un preț ridicat, vor împrumuta banii foarte scump. Doar un exces de lichiditate ar putea modifica situația.
Aspiratorul de credite
În 2009, deficitul bugetar va spori, chiar dacă statul va face economii. De ce? Pentru că presiunea socială asupra bugetului va fi mai mare, iar creșterea economică, mai mică, pentru că vom avea mai multă evaziune fiscală și muncă la negru, așa cum se întâmplă pe timp criză. Statul va colecta mai puțini bani la buget și va fi obligat să se împrumute și mai mult decât a făcut-o până acum. De unde va lua bani? Va trebui să se adreseze băncilor, care cumpără banii scump și îi vând și mai scump. Pentru bănci, va fi o afacere bună și, mai ales sigură. În schimb, economia va fi grav afectată, căci piața bancară duce lipsă de lichidități. Dacă acestea vor fi pompate în visteria statului, seceta de pe piața creditului va crește, fapt ce va duce la scumpirea, în continuare, a împrumuturilor.
"Eu sper ca politica pe care noul guvern o va pune în practică nu va fi ca prin anul 1999, când principalul utilizator al lichidităților din piață era statul, la niște dobânzi exorbitante. Este normal ca băncile să dorească să plaseze banii în condiții avantajoase, dar aceste costuri ridicate le vom suporta noi, populația. Este anormal! Eu cred că acest guvern trebuie să găsească pârghiile cu care să poată să intervină în sprijinirea mediului de afaceri. Practic, această politică de atragere a lichidităților din piață nu face decât să împiedice dezvoltarea mediului de afaceri românesc. Punctul meu de vedere, este că, dacă va face așa, va fi o greșeală!" - afirmă Ionel Ștefan.
