Relațiile dintre Guvernul Boc și mișcarea sindicală s-au radicalizat. Pozițiile celor două părți diferă ca de la cer la pământ în ceea ce privește modificarea Codului Muncii și menținerea contractului colectiv de muncă la nivel național. Executivul, susținut de coaliția guvernamentală, este decis să-și asume răspunderea în parlament pe proiectul său. La rândul lor, sindicatele sunt hotărâte să lupte pentru a împiedica adoptarea inițiativei legislative guverna-mentale.
- Publicitate -
Proteste în cascadă
Ieri, capitala a fost Mecca federațiilor și uniunilor județene sindicale din întreaga țară. Liderii lor au luat parte, mai întâi, la consiliile naționale ale celor cinci mari confederații: BNS, Cartel Alfa, CNSLR - Frăția, CSDR și Meridian. Apoi, a avut loc reuniunea comună de la sala Rapsodia.
Din cadrul Federației Naționale a Sindicatelor Portuare au parti-cipat Petre Costel - președinte, Mircea Burlacu - secretar general, Ion Gherghina, Gheorghe Petrică, Ion Caraniciu și Costică Ștefănescu - vicepreședinți.
Uniunea Județeană Constanța a CNSLR - Frăția a fost reprezentată de președintele Constantin Grosu. Printre constănțenii prezenți la întâlnirea de la București s-au mai aflat: Petrică Tancău, președinte al Federației Naționale a Sindicatelor din Chimie - Petrochimie "Lazăr Edeleanu" și vicepreședinte al Confederației CNSLR - Frăția, precum și Vasilica Blebea, preșe-dintele Federației Sindicatelor din Îmbunătățiri Funciare.
Cele cinci centrale sindicale au decis ca, începând cu data de 28 februarie, timp de o lună să organizeze acțiuni de protest în cascadă, în toată țara, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Petrică Tancău. Acestea vor consta în marșuri, mitinguri și pichetarea prefecturilor. În fiecare zi, vor fi organizate astfel de acțiuni în cinci – opt județe.
Acțiunile de protest vor culmina cu un marș și un miting în capitală, în ziua în care guvernul își va asuma răspunderea în parlament, pentru modificarea Codului Muncii.
Pe de altă parte, sindicatele încep strângerea de semnături pentru declanșarea conflictului de interese, întrucât Ministerul Muncii se opune încheierii contractului colectiv de muncă la nivel național. Sindicatele din cadrul BNS au luat-o înaintea celorlalte și au strâns deja 80% din semnăturile membrilor lor, a declarat Petre Costel.
De la criza socială la cea sindicală
Ce șanse sunt ca aceste acțiuni de protest să-și atingă scopul? Nu vor avea același efect ca și cele din 2010? Anul trecut, mișcarea sindicală a înregistrat rateuri după rateuri, în încercarea de a bloca modificarea Legii pensiilor, redu-cerea salariilor și disponibilizările din sectorul bugetar.
"Cred că oamenii au un motiv foarte întemeiat să iasă în stradă. De data asta sunt în pericol interesele lor. Codul Muncii este legea care le proteja drepturile. Dacă va fi modificat după cum vrea guvernul, interesele lucrătorilor nu vor mai fi protejate de nicio lege. În 2010, acțiunile de protest au eșuat pentru că, în mod eronat, au fost asociate acțiunilor politice din parlament: votarea moțiunii de cenzură. Acum este vorba de Codul Muncii, o lege care nu are culoare politică" - a afirmat Constantin Grosu.
La reuniunea din capitală, liderii au decis să ducă muncă de lămurire cu nemembrii de sindicat, pentru a-i face să se alăture acțiunilor de protest. Gradul de sindicalizare a forței de muncă a scăzut continuu în România, mai ales în sectorul privat. La nivelul IMM-urilor, dar și în marile com-panii străine, care au început, de la zero, afacerile în țara noastră, sindicatele sunt aproape inexis-tente.
Pe de altă parte, nici membrii de sindicat nu își mai urmează, cu tragere de inimă, liderii de sindicat în luptă. Între baza și vârful piramidei sindicale au apărut diferențe mari de interese, care s-au accentuat o dată cu publicarea averilor unora dintre lideri. Implicarea conducătorilor mișcării sindicale în politică și în afaceri a contribuit la diminuarea încrederii în sindicate și la adâncirea crizei prin care trec acestea.
