Culturile modificate genetic lip-sesc cu desăvârșire, cel puțin în mod oficial, din județul Constanța.
- Publicitate -
Reprezentanții Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) au declarat că, de 3 ani, niciun fermier nu a mai solicitat aviz pentru cultivarea porumbului modificat genetic, de altfel singura cultură permisă în România. Doritorii mai au totuși la dispoziție, pentru a obține acest aviz, câteva luni, având în vedere că porumbul se seamănă, de regulă, în luna aprilie. Mulți dintre fermierii constănțeni însă nu vor alege să cultive soiuri modificate genetic nici în acest an, motivul cel mai des întâlnit fiind acela că nu s-ar încadra în cerințele solicitate la export.
Agricultorii români ar vrea totuși să poată cultiva organisme modificate genetic (OMG), mai ales că țara noastră oricum importă asemenea plante din toată lumea. De partea lor îl au și pe ministrul Agri-culturii, Valeriu Tabără, care a declarat în nenumărate rânduri că susține introducerea biotehnologiilor în cultură, deoarece astfel s-ar crea premisele realizării producțiilor cu costuri mai scăzute, obținerii unor randamente mai ridicate la culturi, îmbunătățirii venitului fermierilor și, nu în ultimul rând, protecției mediului prin reducerea chimicalelor aplicate.
De altfel, Tabără s-a întâlnit, recent, cu reprezentanții a patru misiuni diplomatice, ale Braziliei, Statelor Unite ale Americii, Canadei și Argentinei, întâlnire ce a avut ca subiect principal nevoia de a urgenta aprobările de produse obținute prin biotehnologii, în UE. Astfel, s-ar evita blocaje comerciale ce ar putea să apară ca urmare a faptului că, până în 2015, se estimează că vor fi aprobate la nivel mondial mai mult de 120 de produse obținute prin biotehnologii, pe când în UE procedurile decurg extrem de greu.
De altfel, României i s-a solicitat să susțină extinderea regulamentului comisiei ce stabilește "metodele de prelevare și analiză pentru controlul oficial al furajelor în ceea ce privește prezența ma-terialului modificat genetic pentru care procedura de autorizare este în desfășurare sau autorizația a expirat", și pentru alimente, deoarece transporturile de cereale din țările terțe nu sunt separate pe destinații - alimente sau furaje - când sunt expediate către UE și orice încercare de separare a acestora între "numai alimente" și "numai furaje" va crea dificultăți operatorilor economici, comerciali și procesatori.
Românii însă nu vor să audă de OMG-uri. Un studiu recent arată că 74% dintre cei chestionați nu doresc să consume produse care au la origine aceste organisme, deoarece se tem pentru sănătatea lor.
Anca CHICU
