Din păcate, în ultimii ani, agricultura românească a avut numai de suferit din cauza precipitaţiilor reduse, seceta punându-şi amprenta într-un mod nefast asupra culturilor din întreaga ţară, nu doar în Dobrogea. Din această cauză, irigațiile reprezintă punctul cheie în obținerea unei producții ridicate la cultura porumbului, în special. Desigur, la ora actuală, există numeroase metode de irigare, de la cele mai simple, ca irigarea prin inundare, la cele mai performante, precum irigarea prin picurare.
- Publicitate -
Pentru că nu se pot baza prea tare pe sistemul de irigaţii din regiunea Dobrogei, acesta fiind un capitol la care stăm foarte prost, spun agricultorii constănţeni, fermierii trebuie să se roage la Dumnezeu de mai multe ploi. Majoritatea sunt de părere că nu ar fi nevoie să apeleze la divinitate dacă, pe culturile lor, ar exista sisteme de irigații care să îi ajute la întreţinerea culturilor semănate. Ei se plâng că nu îşi pot iriga, aşa cum şi-ar dori, suprafeţele agricole. Din păcate, statul nu a investit prea mult în acest sector, iar seceta distruge, an de an, o bună parte din ceea ce se cultivă. „Anul trecut, a plouat foarte puţin, iar pământul este extrem de uscat, a început să formeze găuri în unele locuri. Acest lucru se întâmplă numai atunci când laşi udatul în voia Domnului”, ne-a mărturisit Adrian Vasile, un fermier.
La rândul său, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD), Mircea Chipăilă, a declarat pentru „Cuget Liber” că ploile de zilele trecute i-au mai ajutat un pic, dar tot este nevoie de apă în sol, iar începutul primăverii va fi decisiv pentru agricultura din judeţul Constanţa. „Ploile de săptămâna trecută ne ajută. De exemplu, sunt zone în ţară unde a plouat mai bine 40-50 litri. Noi am avut doar 8-22 litri, care au făcut să nu se instaleze, încă, seceta. Trebuie să menţionez că, anul acesta, culturile de toamnă au răsărit foarte târziu, motiv pentru care estimăm că în 2023 vom avea producţii mai mici cu minimum 20%. Acum, avem o singură variabilă în joc: dacă în lunile martie şi aprilie vom avea un regim de precipitaţii normal, plantele vor mai recupera, dar dacă nu vom avea o cantitate suficientă de precipitaţii, atunci vom suferi ca în 2020. Totul depinde, însă, de începutul de primăvară. Dacă plouă în perioada respectivă, culturile de toamnă vor recupera”, a subliniat acesta.
În ceea ce priveşte sistemul de irigaţii, a adăugat Chipăilă, ne aflăm în aceeaşi situaţie ca în urmă cu trei ani. Practic, spune el, nu s-a întâmplat nimic bun în judeţul Constanţa, ci doar în Brăila, Galaţi, Călăraşi, unde sistemele au mai fost reabilitate. „În prezent, în Constanţa sunt vreo 5.000 de hectare irigate din totalul de 500.000 de hectare. Probabil că 1% au nişte sisteme proprii de irigat. În cadrul grupului din judeţul nostru s-a mai încercat varianta cu puţurile, dar ni s-a spus că nu este permisă forarea la mai mult de 100 de metri, pentru a nu avea probleme în următorii 20 de ani. Din păcate, în Dobrogea, pânza de apă freatică este la 400 de metri, deci noi, ca să facem un puţ din care să irigăm, avem nevoie de mai mult de 100 de metri”, a completat specialistul.
Cele mai afectate zone de lipsa irigaţiilor au fost cele din nordul şi centrul judeţului, până la Hârşova, dar şi Crucea, până la Nazarcea, Kogălniceanu, Medgidia, Ciocârlia etc, a adăugat fermierul.
